Golovatiuc: Există o altă soluție decît alocarea creditelor de urgenţă

Foto: actualitati.md

Banca Naţională a oferit deja de două ori Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank credite de urgenţă sub garanţia guvernului (9,5 miliarde de lei şi 5,34 de miliiarde de lei). Însă aceasta nu e tot. Cît de corect a fost aleasă soluţia pentru această problemă a comentat pentru NOI.md deputatul parlamentului, secretarul comisiei economie, buget şi finanţe, doctorul în ştiinţe economice Vladimir Golovatiuc.

„Astăzi, deja e clar că în interesele statului şi al sistemului bancar, în vederea stabilităţii, trebuia adoptată o altă soluţie decît acordarea crediterloe de urgenţă sub garanţii de stat, spune Vladimir Golovatiuc. Deoarece Banca Naţională a constatat că la Banca de Economii lipsesc activele reale, în această situaţie, guvernul trebuia să adopte o decizie rapidă, alegînd între naţionalizare şi lichidare. Cîte de repede? Îndă ieri. Deoarece agitaţia pe un singur loc doar sporeşte suma datoriilor. În esenţă, BEM nu funcţionează (celelalte două bănci, la fel) – nu cîştigă, deoarece activitatea ei este restricţionată. Însă aceasta suportă cheltuieli zilnic. Acest fapt înseamnă doar acumularea datoriilor, ceea ce constituie un factor negativ pentru orice variantă de evoluţie a situaţiei – fie naţionalizarea, fie lichidarea. De aceea, trebuie de făcut alegerea urgent”.

Poziția statului era univocă – banca trebuia menținută sub controlul statului, luînd în considerație rolul BEM nu doar în sistemul bancar, dar în general, în activitatea țării. „Însă astăzi, cînd au fost descoperite încălcări în masă a legislației și a normelor activității bancare, în primul rînd, a creditării, fapt ce a condus, practic, la pierderea activelor, nu mai avem ce naționaliza. De aceea, naționalizarea va căpăta forma preluării datoriilor de către stat fără active reale. Vor merge la acest pas acționarii – este a doua întrebare, de procedură. În această situație, statul își va asuma obligațiile, care există la momentul acestui act. Nu mă voi mira dacă în timpul apropiat, după aceasta vor mai apărea creditori suplimentari. În țara noastră acest lucru este posibil - dacă pe anumite insule vor apărea unele obligații prin care băncii i-au fost acordate împrumuturi de miliarde. Și statul va trebui să le execute”, spune expertul.

Însă cel mai grav lucru, în opinia lui, este faptul că naționalizarea, se pare, că nu va permite identificarea beneficiarilor finali ai tranzacțiilor dubioase, ce au condus la pierderea activelor băncii, constatate de BNM, comisia de anchetă a parlamentului și organele de ordine și supraveghere (Comitetul Național Anticorupție, SIS, Procuratura Generală etc.). În cazul lichidării se vînd activele, se sting obligațiile, iar dacă mai rămîne ceva, se oferă acționarilor sau altor creditori. Însă e puțin probabil că va rămîne ceva. „Și aici vor începe procese de judecată a creditorilor și acționarilor reali, adică vor fi lezate drepturile lor, continuă Vladimir Golovatiuc.

-În legătură cu pierderea de capital, vor trebui inițiate procese penale. Această cale va permite într-o măsură mai mare să stabilim vinovații și să-i tragem la răspundere – fapt solicitat de întreaga societate”.

Dacă statul este preocupat de securitatea depunerilor cetățenilor, atunci el trebuie să asigure acest lucru. În cazul naționalizării acest lucru are loc 100%. Iar la lichidare, deponenții băncii la fel nu trebuie să sufere din cauza că statul, în persoana Băncii Naționale nu a asigurat respectarea legii, normelor, regulilor de creditare și a admis pierderea activelor în asemenea amploare. Acest fapt va conduce și la alocarea mijloacelor din buget, însă în acest caz totul e transparent.

Ce înseamnă securizarea depunerilor? „Pentru aceasta trebuie efectuată o analiză a sistemului bancar pentru depistarea băncilor stabile, care nu au probleme cu capitalul și schemele off shore, și propunerea acestor bănci să preia depozitele cu asigurarea lichidității lor, explică interlocutorul. Asumarea obligațiilor înseamnă pasive, iar lor trebuie să li se ofere active în orice formă – poate sub forma unei linii de creditare din Banca Națională. Mijloacele deponenților pot fi securizate prin diferite metode. Spre exemplu, statul emite obligațiuni pe un an, trei, cinci ani la dobînzi de piață. Iar Banca Națională efectuează sterilizarea lichidității excesive și o dă băncilor - pentru protejarea deponenților.

În acest sens, apare încă o problemă importantă, ce ține de încrederea în sistemul bancar, iar aceasta costă mai mult decît banii. De comportamentul statului depinde încrederea față de băncile țării”.