Patru avocaţi parlamentari vor fi înlocuiţi cu un ombudsman

Foto: vimeocdn.com

Victor SURUGIU

Săptămîna aceasta, comisia parlamentară de profil a discutat despre reforma Centrului pentru drepturile omului din RM. Europenii insistă asupra schimbărilor cardinale, însă autorităţile moldovene se tem să le ofere ombudsmanilor competenţe largi. Dacă proiectul de lege va fi aprobat în actuala redacţie, atunci, în opinia unor politicieni, ombudsmanul ar putea deveni figura nr.1 în Moldova, depăşindu-l, după garanţiile oferite, chiar şi pe şeful statului. Sînt nemulţumiţi şi unii avocaţi parlamentari, care consideră că această grabă ar putea conduce la nedefinirea perioadei de tranziţie.

Avocaţii parlamentari, care activează în Moldova de 15 ani, sînt similari ombudsmanilor, care există, practic, în fiecare ţară a lumii. Potrivit datelor oficiale, în ultima perioadă, de serviciile lor au beneficiat peste 66 mii de oameni. Astăzi, Centrul pentru drepturile omului are patru filiale: la Bălţi, Cahul, Comrat şi Varniţa. În vizorul ombudsmanilor se află, de regulă, cazurile de tortură şi tratament degradant, discriminare, de încălcare a intereselor copilului, a drepturilor şi garanţiilor sociale.

În pofida poziţiilor contradictorii, în opinia experţilor, adoptarea proiectulu de lege în lectură finală nu se va lăsa aşteptată. Reforma instituției ombudsmanului figurează în Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Această sarcină a fost inclusă şi în priorităţile guvernului pentru 100 de zile. Proiectul noii legi a fost elaborat de un grup de specialişti, creat pe lîngă Ministerul Justiţiei. Acest document va înlocui Legea privind avocaţii parlamentari.

Potrivit informaţiei portalului nostru, reformatorii deja au examinat cîteva variante de denumiri ale funcţiei. Astfel, în Moldova ar putea să apară „comisarul pentru drepturile omului”, aşa cum este primit în multe ţări europene. Însă alegerea finală a fost făcută în favoarea „avocatului poporului”, după modelul românesc. Ideea nu este cea mai reuşită, deoarece în România denumirea de „avocat al poporului” induce lumea în eroare, ei sînt pur şi simplu consideraţi avocaţi care acordă gratuit servicii juridice populaţiei.

La actuala denumire a funcţiei s-a renunţat la fel din cauza confuziei: mulţi cred că avocaţii parlamentari se ocupă cu apărarea deputaţilor sau a organului legislativ. Mai mult, oamenii au impresia că Centrul pentru drepturile omului activează pe lîngă parlament, deşi el are statut autonom şi este chemat să apere interesele populaţiei.

Astăzi, în Centrul pentru drepturile omului din RM activează trei avocaţi parlamentari de competenţă generală şi unul specializat în apărarea drepturilor copilului. În locul lor, în Moldova va apărea un avocat al poporului cu mandat unic. El va fi susţinut de un aparat extins cu o structură ramificată, condusă de secretarul general. Pentru fiecare direcţie de activitate va răspunde o direcţie.

Totodată, autorii proiectului de lege au modificat procedura de alegere şi numire a avocatului poporului. Mandatul acestuia a fost extins de la 5 pînă la 7 ani. Bugetul instituţiei va fi aprobat nemijlocit de parlament, fapt ce trebuie să-i asigure autonomie financiară. Ţinînd cont de recomandările europene, reformatorii au acordat o atenţie sporită independenţei şi imunităţii avocatului poporului.

Anume aceste circumstanţe i-au atras atenţia vicepreşedintelui parlamentului, Liliana Palihovici, care consideră că proiectul de lege îl poziţionează pe avocatul poporului mai presus decît preşedintele statului. Este vorba, în primul rînd, de imunitatea ombudsmanului, care se răsfrînge asupra locuinţei lui, încăperilor de serviciu, transportului, mijloacelor de comunicare, corespondenţei, documentelor şi proprietăţii private. „Nimeni în Moldova nu se bucură de aşa privilegii şi acest lucru trebuie corectat”, consideră deputatul.

Alt moment controversat este procedura de alegere a adjuncţilor avocatului poporului. Potrivit proiectului de lege, candidaturile acestora sînt stabilite în bază de concurs. Mai mulţi experţi, dar şi avocaţi parlamentari consideră că această abordare nu va permite formarea unei echipe echilibrate şi profesioniste. Nu este secret că majoritatea numirilor, în pofida procedurilor de concurs, au loc după criterii politice. Într-un fel sau altul, experţii sînt de acord cu opinia că viitorul şef al instituţiei nu va putea promova de sine stătător politica de cadre.

Proiectul de lege, deocamdată, nu oferă răspuns la întrebarea cum va activa institutul ombudsmanului în perioada de tranziţie. Mandatul a trei avocaţi parlamentari expiră, deoarece ei au fost numiţi pe un termen de 5 ani, în octombrie 2008. Dar este încă Tudor Lazăr, care şi-a început activitatea în iulie 2010, care se pare că nu are de gînd să demisioneze.

„În asemenea circumstanţe, noul sistem ar putea funcţiona la capacitate maximă doar din anul 2015, cînd expiră mandatul lui Tudor Lazăr, - notează unul dintre exeperţii noştri. ”O variantă ar fi ca, temporar, competenţele avocatului poporului să fie transmise ombudsmanilor actuali. Este foarte posibil ca actuala coaliţie majoritară să accepte acest compromis, deşi candidatura lui Lazăr nu este pe placul tuturor actorilor politici. Însă el nu poate fi demis, din cauza principiului inamovibilităţii.

Pe de altă parte, partenerii de dezvoltare aşteaptă implementarea reformelor. În raportul prezentat cîteva luni în urmă la Luxemburg, Comisia Europeană a menţionat unele realizări, dar şi neajunsuri ale Moldovei. Printre acestea a fost numită şi tergiversarea reformei institutului ombudsmanului. Astăzi, autorităţile întreprind eforturi mari, deşi pe alocuri formale, pentru ca următorul raport să fie mai pozitiv”.

Unii experţi consideră că proiectul de lege trebuie să conţină reguli mai clare, ce ar obliga ombudsmanul să ţină la reputaţia sa, să nu să se implice în scandaluri politice şi de altă natură, în special, cînd există riscul unei rezonanţe internaţionale. În ultimul timp, numele a doi avocaţi parlamentari au apărut în istorii cu caracter scandalos. Tamara Plămădeală a insistat mult timp să convingă opinia publică şi organele de drept că, potrivit surselor ei, actorul american, milionarul Will Smith a venit în Moldova pentru a înfia ilegal un copil de un an. Ea a ridicat în picioare procurori, poliţişti, deputaţi, ca într-un final să se dovedească că vizita vestitului american a fost doar o farsă.

Totodată, avocatul parlamentar Aurelia Grigoriu a declarat de la tribuna parlamentului armean, că Armenia a ocupat o parte din teritoriul Azerbaidjanului. Prin aceste afirmaţii ea a stîrnit indignarea Erevanului şi nedumerirea funcţionarilor moldoveni. Experţii propun să includă în proiecul de lege un mecanism, care ar permite evitarea scenariilor similare.