Potrivit informației publicate pe pagina oficială a FMI, Octavian Armaşu a menţionat că "cea mai mare provocare pentru economia Moldovei a fost criza bancară, cauzată în primul rînd de furtul miliardului. Scandalul bancar a marcat începutul unei crize politice care a durat doi ani şi a limitat serios accesul la finanţarea externă. Elitele politice au pierdut complet încrederea cetăţenilor".
Potrivit lui, "Cabinetul de miniştri, care a preluat mandatul în ianuarie 2016, avea o singură soluţie – să restabilească încrederea partenerilor externi. Un asemenea pas a fost încheierea Memorandumului cu FMI şi începutul reformei sectorului bancar. Acordul cu Fondul a contribuit la depolitizarea reformelor desfăşurate de Guvern şi la eliminarea scepticismului societăţii".
"În următorii cinci ani, obiectivul principal al Ministerului Finanţelor va fi crearea unui sistem bancar stabil şi îmbunătăţirea climatului de afaceri. Acest lucru implică acţiuni menite să îmbunătăţească politica bugetar-fiscală, reducerea birocraţiei şi un parteneriat public-privat strîns", a spus Armaşu, menţionînd că "de succesul reformelor depinde şi soluţionarea unei alte probleme grave în Moldova – corupţia. Lupta împotriva acestui fenomen se bazează în primul rînd pe voinţa politică şi pe instituţiile puternice de stat".
Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a menţionat că "lupta împotriva corupţiei în sectorul bancar trebuie poate fi mai eficientă dacă va exista o mai mare transparenţă, iar pentru aceasta BNM trebuie să creeze instrumente eficiente de reglementare. Moldova trebuie să ajungă la aşa-numita "democraţie economică", cînd businessul înţelege clar că succesul său nu depinde de afilieri politice. Primul pas spre atingerea acestui scop a fost independenţa completă a BNM faţă de orice decizii politice".
Adăuga comentariu