Stoltenberg mai are încă aproape un an din mandatul ce i-a fost prelungit succesiv în contextul războiului din Ucraina, dar cursa pentru postul său este deja lansată la Bruxelles, unde marţi 28 noiembrie, are loc o reuniune a miniştrilor de externe din ţările NATO ce va aborda şi acest subiect, transmite agerpres.ro.
„Bun negociator", „prim-ministru experimentat", după 13 ani în fruntea guvenului în ţara sa, Mark Rutte, în vîrstă de 56 de ani, are mult sprijin în interiorul NATO, inclusiv din partea SUA şi a Franţei, aşadar bifează multe criterii, consideră mai mulţi diplomaţi din NATO intervievaţi de France Presse, care nu văd deloc un handicap în rezultatul alegerilor legislative din Olanda, cîştigate de partidul de extremă dreapta condus de euroscepticul Geert Wilders.
Problema găsirii unui înlocuitor pentru Stoltenberg pare stringentă, întrucît mai multe ţări, printre care Franţa, SUA şi Canada doresc o decizie rapidă pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să nu se vadă prinsă în mijlocul "tîrguielilor" de la Bruxelles pentru posturile din instituţiile UE după alegerile europarlamentare din iunie.
Totuşi, ambasadorul britanic pe lîngă NATO, David Quarrey, îndeamnă la prudenţă.
În acest timp, unele dintre cele 31 de state membre ale Alianţei susţin că a venit momentul ca o femeie să ocupe, în premieră, postul de secretar general al NATO.
Însuşi Mark Rutte, care luna trecută a confirmat public că este interesat de postul de secretar general al NATO, a recunoscut că ideea numirii unei femei în acest post îi diminuează perspectivele.
„Sînt şanse mari, dat fiind sprijinul politic pentru asta, ca acest post să fie oferit unei femei europene, ceea ce la fel este foarte bine", a spus el într-un interviu acordat postului de radio Den Haag FM.
Deocamdată însă o singură femeie şi-a manifestat public interesul, respectiv şefa guvernului eston, Kaja Kallas, dar ea nu întruneşte unanimitatea.
Unul dintre criteriile sugerate în interiorul Alianţei pentru selecţia viitorului secretar general este dacă ţara de origine a acestuia atinge ţinta de cel puţin 2% din PIB pentru bugetul apărării, criteriu dorit mai ales de cei care văd ţara lor avantajată într-o asemenea situaţie.
Adăuga comentariu