Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut pînă la 7% în luna aprilie 2023, de la un nivel de 6,9% înregistrat în luna martie. Cifra anunţată de Eurostat este uşor peste estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,9%.
Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămîne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut în mod suprinzător pînă la 7,3% în aprilie, de la 7,5% în martie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.Similar, un alt indicator care, pe lîngă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el pînă la 5,6%, de la 5,7% în luna martie. Aceasta este o veste bună pentru BCE, în condiţiile în care preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 13,6%, o încetinire semnificativă faţă de un avans de 15,5% în luna martie, ceea ce sugerează că mult aşteptata scădere a preţurilor la alimente pare să aibă loc în sfîrşit.
Toate aceste date ar urma să încurajeze Banca Centrală Europeană (BCE) să decidă joi o nouă majorare a dobînzilor de referinţă. Însă o parte din oficialii BCE, inclusiv guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau au pledat pentru o majorare mai modestă a costului creditului la şedinţa de luna aceasta, pe motiv că BCE a majorat suficient de mult costul creditului pentru a restricţiona activitatea economică. Instituţia cu sediul la Frankfurt a majorat dobînzile cu cel puţin 50 de puncte de bază la fiecare din ultimele şase reuniuni de politică monetară.
Creşterea dobînzilor de politică monetară de către BCE duce automat la majorarea costurilor la care se împrumută companiile şi guvernele şi generează îngrijorări că lupta împotriva inflaţiei va afecta creşterea economică.
Adăuga comentariu