Concentrațiile de poluanți sînt de 4-5 ori mai mari decît permite regimul de funcționare a sistemului de canalizare, iar acestea pun în pericol activitatea treptei biologice a SE.
Efectuînd zilnic analiza concentrațiilor de poluanți la probele de ape uzate, Apă-Canal a constatat că în unele zile, concentrațiile acestora sînt extrem de mari. O situația similară s-a înregistrat și pe parcursul nopților de 27-28 septembrie.Potrivit întreprinderii de stat Apă-Canal, în medie la SE trebuie să intre un volum zilnic de ape uzate de 135.000 de metri cubi, cu concentrații de poluanți de 250-280 de mg/l cu masa totală de 40 tone, însă, conform rezultatelor de laborator a probei medii, prelevată automat pe parcursul a 24 ore, masa de poluanți la intrare în stație este de 105 de tone.
În același timp, Apă-Canal susține că această diferență de poluanţi, calculată după volumul de apă uzată, deversată în timpul zilei şi apa uzată care intră pe parcursul a 24 de ore, denotă, că concentrațiile de poluanți la intrare în SE sînt neuniforme şi că unii agenții economici, la sfîrșitul zilei şi/sau noaptea, deversează în sistemul public de canalizare deșeuri de producere şi ape uzate cu concentrații de poluanți extrem de mari, fapt care conduce la inhibarea nămolului activ şi la înrăutățirea procesului de epurare biologică.
În prezent, Apă-Canal susține că lipsește un mecanism bine determinat de impunere a consumatorilor noncasnici, care au activitate de producere, să construiască stații de epurare proprii (locale). Funcționarea stabilă a procesului tehnologic la SE poate fi asigurată numai în cazul excluderii deversărilor de ape uzate cu concentrații majorate de poluanți şi a deșeurilor de producere în sistemul public de canalizare şi stopării activității acestora, precum și impunerea agenților de a construi stații de epurare locale.
Apă-Canal susține că nu are pîrghii legale pentru a rezolva pe cont propriu situația creată. Compania face un apel către instituțiile de resort pentru a interveni întru stabilizarea şi redresarea procesului de epurare a apelor uzate.
Precizăm că nivelul de poluare a rîului Bîc depășește de zeci de ori norma admisă. După prelevarea probelor de apă și efectuarea investigațiilor de laborator, Agenția de Mediu a stabilit că detergenții, fosforul, amoniul și consumul chimic de oxigen sînt poluanții afluentului de dreapta al fluviului Nistru. În Chișinău se simte un miros neplăcut. Apă-Canal anunță că acesta vine „nu doar de la stația de epurare”. Specialiștii de la Apă Canal a subliniat anterior că sursa s-ar ascunde și în colectoarele din rîul Bîc.
Adăuga comentariu