Roadă de harbuz, mai bogată în nordul Moldovei

Harbujii moldoveneşti au apărut deja în vînzare. Roada din acest an este mai bogată, susține Ion Tomacinchi, care deține 15 hectare de harbuji, în care a investit sute de mii de lei.

I-a crescut nu din semințe, ci din răsad, pe care l-a îngrijit în sere, așa că garantează o calitate superioară. Dacă unele soiuri au fost deja scoase pa tarabe, altele mai au puțin pînă la coacere.

„Acum sînt roz. Priviți! Peste vreo săptămînă vor fi copți. E tratat cu piatră vînătă, mai mult nimic. Iar aceste sorturi sînt foarte rezistente la boli, vorbesc despre Tamtam”.

harbujii au avut toate condiţiile necesare să se coacă aşa cum se cuvine, susţin producătorii, transmite noi.md cu referire la nordnews.md.

„Dacă vorbim despre sortul Tamtam, putem strînge 40-50 de tone la hectar, iar soiurile timpurii 25-35 de tone. Sperăm să exportăm. Anul trecut am exportat multă producție în Ucraina. În acest an vom vedea. Timpul va arăta. Planificăm și în acest an să exportăm în Ucraina, dar mai vedem”, a povestit Ion Tomacinschi din raionul Sîngerei.

Doar că roada bogată înseamnă și un preț mai mic. Fermierul spune că în acest an, mulți colegi de-ai săi au plantat harbuji.

„Aș spune că e o recoltă bună în acest an, comparativ cu anul trecut. În schimb, anul trecut am avut un preț mai bun. Dacă au văzut anul trecut că s-a vîndut și a fost preț, anul acesta, toată Moldova a plantat harbuz. Vom vedea la ce preț vom ajunge”, a adăugat fermierul.

La piața agricolă din Bălți, un kilogram de harbuz costă de la 10 pînă 15 lei.

„Noi singuri îi producem, avem grijă de ei, sînt naturali, nu conțin chimicale. Vindem vreo 3-4 tone pe zi”, a menționat un alt producător.

Iar la Piața Centrală, găsim harbuji de import, care se vînd în cantități mai mici.

„Harbuzul se vinde, dar adevărul e că oamenii încă se tem pentru că nu sînt moldovenești. Sunt aduși din Greci și Turcia. Primii harbuji moldovenești se tem să cumpere pentru că, de obicei, conțin mulți nitrați. Producătorii vor ca ei să se coacă mai repede pentru a-i vinde și adaugă mulți nitrați”, a spus un vînzător.

Potrivit reprezentanților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, limita maximă de nitrați per kilogram pentru harbujii crescuți în cîmp deschis este de 60 mg, iar pentru pepene galben – 90 mg.

„Produsele agroalimentare de import, pepenele verde, pepenele galben, plasate pe piața autohtonă sînt însoțite de certificate de inofensivitate. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor efectuează controale planificate în baza ordinelor și controale inopinate în baza sesizărilor și plîngerilor”, a declarat la telefon Vera Cenușă, șefa subdiviziunii teritoriale ANSA, mun. Bălți, Sîngerei, Glodeni, Fălești.

Specialiștii ANSA recomandă să fim precauți cînd alegem fructele şi să le cumpărăm din locuri autorizate.