Cele patru platforme pentru aterizarea elicopterelor SMURD inaugurate anul trecut zac nefolosite

Cele patru platforme pentru aterizarea elicopterelor SMURD, construite în imediata apropiere a unor spitale din Chişinău, Cahul şi Bălţi şi inaugurate anul trecut, zac nefolosite.

Autorităţile refuză, deocamdată, să spună ce problemele au, iar elicopterele SMURD venite din România continuă să aterizeze pe stadionul Dinamo din Chişinău. Ministrul de Interne a iniţiat o investigaţie şi spune că va oferi detalii după încheierea ei, notează noi.md cu referire la tvrmoldova.

Punctele de aterizare au fost marcate corespunzător şi au dispozitive care arată direcţia şi intensitatea vîntului. Suplimentar, platforma din Cahul a fost dotată și cu lumini speciale pentru funcționarea pe timp de noapte. Platformele au fost construite de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Republicii Moldova în cadrul unui proiect transfrontalier cu România pentru îmbunătățirea infrastructurii Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, iniţiat în 2014.

„Eu personal inspectez aceste platforme şi am solicitat să mi se pună la dispoziţie toată documentaţia de planificare, de iniţiere în principiu acetsor proiecte, toată documentaţia tehnică, de dare în exploatare şi de folosinţă”, a declarat ministrul Afacerilor Interne Adrian Efros.

Elicopterele SMURD venite din România în misiuni medicale transfrontaliere continuă să aterizeze pe pista de atletism a stadionului Dinamo din Chişinău.

„ Înainte de construcţia acestor platforme nu s-a luat în calcul că acolo este mai complicat şi cumva Dinamo este o platformă mai bună pentru aterizarea elicopterelor? - La aceste întrebări eu sper foarte mult să am răspuns atunci cînd voi încheia evaluarea acestor platforme şi a tuturor documentelor. Invetsigăm şi nu vreau să vin cu nişte informaţii pripite sau care nu au acoperire încă cu motivaţie”, a declarat ministrul.

Precizăm că aceste platforme au fost inaugurate la sfîrşitul lunii octombrie, anul trecut, iar autorităţile au anunţat că au costat mai bine de 10 milioane de euro, din care şase milioane de euro finanţare nerambursabilă prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate.