Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că decizia CC de astăzi vizează două chestiuni importante, și anume garantarea dreptului de acces liber la justiție în procedura penală și vizează garantarea exercitării unei căi de atac în vederea evitării unei condamnări la CtEDO. Decizia CC vine urmare a sesizării cu privire la temeiurile pentru recurs în anulare, depusă de deputatul Angel Agache.
Astfel, procedura se referă la cazurile în care CtEDO informează Guvernul despre depunerea unei cereri împotriva statului R. Moldova, informare din care se poate deduce existența unor vicii fundamentale în cadrul procedurilor judecate la nivel național, scrie unimedia.info.
Curtea a stabilit că această cauză trebuie rezolvată inclusiv prin raportare la dreptul de acces liber la justiție și la standardul calității legii.
Dreptul de acces liber la justiție presupune că, atunci cînd sînt instituite căi de atac, inclusiv și căi extraordinare, persoanelor trebuie să li se garanteze un drept efectiv de acces la un tribunal. Legea care instituie căile de atac trebuie să fie accesibilă, clară și previzibilă în privința efectelor sale pentru persoanele vizate. Acestea din urmă trebuie să poată prevedea, în mod rezonabil, consecințele pe care le presupune o anumită acțiune și trebuie să-și poată conforma conduita.
„Curtea a observat că utilizarea termenului „inclusiv” de către legislator în articolul 453 alin. (1) din Cod ridică probleme privind calitatea legii. Utilizarea acestui termen lasă spațiu pentru interpretarea potrivit căreia, odată formulat un recurs în anulare în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, nu mai poate fi formulat un recurs separat atunci cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii”, a declarat Domnica Manole.
Curtea a reținut că scopul legitim urmărit prin articolul 453 alin. (1) din Codul de procedură penală și care poate fi dedus în mod rezonabil constă, între altele, în garantarea unor căi extraordinare de atac în vederea evitării unei condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru pretinsa încălcare la nivel național a unui drept sau a mai multor drepturi garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Mai mult, în opinia Curții, legislatorul a urmărit să consolideze capacitatea instanțelor naționale de a proteja drepturile fundamentale în conformitate cu prevederile constituționale și cu obligațiile internaționale ale statului Republica Moldova.
Curtea a observat că dispozițiile articolului 454 din Codul de procedură penală prevăd că recursul în anulare poate fi declarat în termen de șase luni, termen care începe să curgă fie de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătorești, fie de la data comunicării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului Guvernului Republicii Moldova despre depunerea unei cereri.
Declararea recursului în anulare atunci cînd Curtea Europeană informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii nu poate obliga Curtea Supremă de Justiție să admită acest recurs pur și simplu și nici nu poate servi ca motiv de inadmisibilitate pentru că este un recurs repetat, dat fiind faptul că în procedura anterioară a fost examinat un recurs în anulare în același dosar, formulat în termenul de șase luni de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii judecătorești.
Curtea a subliniat că se impune examinarea separată a unor asemenea recursuri în anulare în scopul constatării existenței sau a lipsei vreunui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente. În caz contrar, recursul în anulare fundamentat pe informarea Curții Europene a Drepturilor Omului comunicată Guvernului Republicii Moldova devine unul teoretic și iluzoriu.
„În consecință, Curtea a declarat neconstituțional termenul „inclusiv” din articolul 453 alin. (1) din Codul de procedură penală”, a precizat președinta CC Domnica Manole.
Adăuga comentariu