Este declarația preşedintelui Consiliului European, Charles Michel. În același timp, Ministrul de Externe, Nicu Popescu, susține că problema transnistreană nu reprezintă un impas în procesul de aderare la UE. „Teritoriul controlat de guvernul nostru de la Chișinău poate adera la UE, indiferent de ceea ce se întâmplă în estul nostru”, spune Popescu, iar președinta Maia Sandu declară în consonanță cu Popescu că „problema transnistreană va fi soluționată ulterior, dacă nu o vom putea soluționa până la aderarea Moldovei la UE”, transmite Noi.md, cu referire la zdg.
Alexandru Flenchea, ex–viceprim-ministru pentru reintegrareCalitatea de membru UE se acordă statelor, nu teritoriilor. Nu pot fi importate în Uniunea Europeană nici conflictele, nici armata rusă, nu poți lăsa rezolvarea conflictului transnistrean pentru o etapă post-aderare. Aceasta ar însemna, de fapt, renunțarea la 1/10 parte din teritoriul suveran al țării noastre și la 300 de mii de cetățeni moldoveni cu acte în regulă, care au exact aceleași drepturi ca și cei de pe malul drept, inclusiv dreptul de a fi cetățeni europeni când aderarea se va produce, la ei acasă, fără a fi nevoiți să se refugieze din zona de conflict. Reintegrarea versus integrarea europeană este o dilemă falsă. Țara poate și trebuie reîntregită neîntârziat. Momentul oportun este chiar acum, cât continuă războiul. După război, ca și după eventuala aderare, va fi prea tîrziu.
Vitalie Marinuța, ex-ministru al Apărării
Iurie Reniță, ex-ambasador
Declarațiile de acest gen din partea ministrului de Externe și a șefului statului comportă, mai degrabă, un caracter electoral decât unul realist. Actuala conjunctură politică și de securitate europeană, inclusiv actuala componență a parlamentului european (favorabilă Republicii Moldova), ar putea să nu coincidă cu cea din anul 2030. Forțele radicaliste și izolaționiste din țările UE sunt pe val. Ca întotdeauna, Republica Moldova demonstrează lipsă de voință și verticalitate politică cu referire la soluționarea principalelor sale probleme politice și de securitate. Așa a fost mereu de la ’91 încoace. De ce actuala guvernare PAS nu adoptă o declarație, prin care zona transnistreană să fie declarată teritoriu ocupat de Federația Rusă, cu toate consecințele politice, juridice și de securitate internaționale ce decurg din această calitate? De ce nu este denunțată Convenția moldo-rusă din 1992, inclusiv de ce nu este solicitată retragerea așa-numitelor „forțe ruse de menținere a păcii” care au consolidat regimul separatist de la Tiraspol? Reglementarea chestiunii transnistrene trebuie făcută fără participarea Rusiei și a OSCE, deoarece Moscova are dreptul de veto pentru a bloca orice inițiative. Chișinăul are astăzi toate posibilitățile de a demara procesul efectiv de soluționare a chestiunii respective, voință politică de ar exista.
Adăuga comentariu