Studiul mai menționează că avansarea în procesul de preaderare va depinde de capacitatea autorităților de a integra cerințele politice ale UE în agenda reformelor pe plan intern.
În perioada analizată, 2021-2022, a devenit foarte clar că principalul factor care, în pofida rezistenței sistemului, poate asigura promovarea efectivă a reformelor, în special, a celor nepopulare, este presiunea externă. Cel mai recent caz este lista de reforme pe care Comisia Europeană le-a evidențiat atunci cînd a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată pentru aderarea la UE.„Cînd vorbim despre presiunea externă, vorbim de o presiune negativă, de exemplu, criza energetică, mondială, care a determinat pentru prima dată de la independența Republicii Moldova o agendă adevărată de securitate energetică și acțiuni clare și ferme în direcția consolidării securității energetice. Presiunea pozitivă în contextul memorandului cu FMI sau acele condiționalității stabilite de Comisia Europeană când a fost conferit statutul de țară candidată, la fel este o formă de presiune pozitivă”, a menționat directorul executiv al Expert-grup, Adrian Lupușor.
Cea mai mare provocare pentru economia Republicii Moldova o reprezintă escaladarea riscurilor de securitate din regiune, din cauza războiului din Ucraina. Una dintre principalele condiții pentru a impulsiona creșterea economică este promovarea reformelor și a bunei guvernări în instituțiile publice și în companiile/întreprinderile de stat este de părere expertul Alexandru Fala.
„Trebuie de schimbat formula de finanțare externă prin accesarea mai mult a granturilor decât a creditelor chiar dacă sunt credite preferențiale”, a spus Alexandru Fala.
În condițiile în care inflația depășește creșterea economică și încasările la bugetul de stat, este foarte dificil de asigurat protecția socială a oamenilor este de părere ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Marcel Spatari.
„Această discuție este începută acum, dar cred că va continua și în următorii ani. Ne așteaptă o perioadă în care statul va avea mai puține resurse decît obligații și atunci va trebui să vedem cum statul își poate onora obligațiile având mai puține resurse”, a declarat Marcel Spatari.
Raportul formulează unele priorități strategice pentru anii următori. Printre acestea - promovarea reformei administrației publice, deoarece de această reformă depinde succesul celorlalte reforme, creșterea capacităților de asimilare a asistenței externe, eficientizarea comunicării publice pe marginea agendei de reforme, consolidarea securității energetice.
Adăuga comentariu