Acesta din urmă scria braşovenilor că „nu are pace acum cu moldovenii şi cu Ştefan voievod” (după ce năvălise asupra Moldovei la sfîrşitul anului 1469), totodată voievodul muntean mustra pe braşoveni: „căci vindeţi arme acestor moldoveni” (quia arma ipsis venditis Moldaviensibus).
Documentele moldoveneşti, cronicile moldoveneşti oferă numeroase dovezi de netăgăduit, ce se completează reciproc, confirmînd existenţa unor „legături neîntrerupte, a unor acţiuni de solidaritate şi colaborare” între Valahia (Muntenia) şi Turcia, „legături” ce se manifestau „multilateral şi permanent”, întîi de toate, în campaniile valaho-turceşti împotriva Moldovei. Interesele politice comune ale Valahiei şi Porţii Otomane, legăturile lor neîntrerupte şi multilaterale, acţiunile lor de solidaritate şi colaborare militară permanentă împotriva Moldovei, au avut ca rezultat crearea Frontului antimoldovenesc al Valahiei şi Turciei, care, în cele din urmă, a dus la ruinarea şi la răşluirea Moldovei.
Continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.
Adăuga comentariu