Vedeţi mai jos cîte cazuri au fost înregistrate în fiecare instituție în parte:
Ministerul Afacerilor Interne – 56 de cazuri;
Ministerul Sănătății și autoritățile publice locale – 26 de cazuri;
Serviciul Vamal – 21 de cazuri;
Birourile de avocatură – 17 cazuri;
Ministerul Educației – 13 cazuri;
Ministerul Agriculturii și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor – cinci cazuri;
Organele justiției – patru cazuri.
Mai puține infracțiuni de corupție au fost înregistrate la:
Ministerul Finanţelor – un caz;
Ministerul Afacerilor Externe şi Intergării Europene, Ministerul Apărării și oficiile executorilor judecătorești – două cazuri;
Agenţia Serviciilor Publice – trei cazuri.
Bănuiți de coruperea actelor de corupție în 2019 sînt:
45 de inspectori de poliţie;
28 de şefi de instituţii autonome din cadrul autorităților;
18 directori şi adjuncți de întreprinderi de stat;
11 primari şi viceprimari;
Cinci persoane din domeniul ocrotirii sănătății;
Patru inspectori vamali;
Trei persoane din domeniul educației;
Doi inspectori fiscali;
Doi directori şi adjuncți de agenții naționale.
În sectorul privat, subiecţi ai dosarelor CNA au fost:
180 de persoane fizice;
24 de directori de întreprinderi și organizații din sectorul privat;
Trei executori judecătorești și 18 avocați.
În raport mai sînt menționate cele mai afectate de corupţie localităţi. Ca şi în anii precedenţi, în capul listei se află:
Municipiul Chişinău – 441 de cazuri;
Municipiul Bălţi – 38 de infracţiuni;
Cahul – 19 cazuri.
În total, în perioada de raport, ofiţerii de urmărire penală au avut în gestiune, 1891 de cauze penale, iar în cadrul acestora au fost reținute 156 de persoane. Faţă de 50 din persoanele reținute a fost aplicat arestul preventiv.
Adăuga comentariu