Cel puțin așa arată datele unui raport elaborat de Transparency International – Moldova într-un proiect de monitorizare a politicilor anticorupție în autoritățile publice centrale. Raportul a fost realizat în urma intervievării a funcționarilor publici din 13 autorități publice cu risc sporit de corupție. Sondajul a fost desfășurat în octombrie 2019, fiind intervievate 643 de persoane.
Rezultatele intervievării au arătat că funcţionarii nu sînt satisfăcuţi de remunerare. În medie, respondenţii ar dori pentru funcţionarii de rînd un salariu de 1,7 ori mai mare decît salariul mediu în sectorul public, salariul unui şef de direcţie – de 2,3 ori mai mare, iar pentru un ministru sau director de agenţie – un salariu de 3,3 ori mai mare decît cel mediu în sectorul public, sau 14,5 coşuri minime de consum.
Funcționar de rînd | Șef de direcție | Ministru/director | |
Ministerul Economiei și Infrastructurii | 15,4 | 21,7 | 29,6 |
Ministerul Afacerilor Interne | 14,8 | 18,8 | 26,1 |
Ministerul Finanțelor | 14,7 | 20,3 | 29,4 |
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale | 13,5 | 18,6 | 26,2 |
Ministerul Justiției | 14,3 | 20,1 | 28,8 |
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării | 13,9 | 19,2 | 25,8 |
Ministerul Afacerilor Externe | 13,1 | 18 | 26 |
Ministerul Sănătății, Familiei și Protecției Sociale | 14,6 | 20,2 | 28,7 |
Serviciul Vamal | 19,8 | 25,6 | 35,4 |
Biroul Vamal Centru | 18,4 | 24,2 | 30,6 |
Agenția Proprietății Publice | 12,8 | 18,2 | 27,6 |
Poliția de Frontieră | 14,2 | 19,7 | 26,1 |
Serviciul Fiscal de Stat | 16,3 | 22,5 | 32,3 |
Conform datelor colectate de Transparency International – Moldova, funcționarii de rînd ar trebui să aibă, în medie, un salariu de 15,1 mii lei, un șef de direcție – 20,5 mii lei, iar salariul unui ministru sau director ar trebui să se ridice, în medie, pînă la 28,7 mii lei. Totodată, funcționarii din aparatele centrale ale Serviciului Vamal și Serviciului Fiscal de Stat ar cere un salariu semnificativ mai mare decît celelalte autorități centrale, aceasta nefiind legat de un nivel mai ridicat de riscuri sau condiţii de lucru nefavorabile, ci mai degrabă de „oportunităţi de obţinere a altor venituri legate de funcţia ocupată”.
Totodată, majoritatea respondenţilor nu au făcut diferenţă dintre o întrebare ce ar ţine de un salariu care ar permite un trai decent şi un salariu care nu ar provoca corupţie. Totuşi cîţiva respondenţi, răspunzînd la întrebare, au venit cu următoarele comentarii:
Fiind întrebaţi de ce nu ar denunţa cazuri de corupţie, circa patru din zece respondenţi au spus ca nu sînt încrezuţi că vor fi protejaţi ca avertizori de integritate. Trei din zece cred ca aceasta le-ar crea probleme. Doi – că acest risc nu ar fi de folos şi doar unu din zece – că denunţarea corupţiei nu este responsabilitatea lor.
Adăuga comentariu