Partizanatul politic al lui Tănase ca motiv de demisie

Foto: golos.md

Ion Munteanu

Luna aceasta se împlinesc cinci ani de cînd fotoliul președintelui Curții Constituționale a Moldovei a fost ocupat de Alexandru Tănase.

Pe parcursul acestei perioade el a făcut cu regularitate declarații controversate cu caracter politic, care, în opinia multor experți și politicieni, nu corespund statutului înalt al judecătorului constituțional și al unui funcționar public, aprobat în funcție pentru a servi poporul și Constituția.

Cu cinci ani în urmă, declarațiile ce țineau de situația politică în țară l-au costat pe Dumitru Pulbere funcția de președinte al CC. Totodată, Tănase, care și-a cîștigat deja o imagine mai degrabă a unui politician decît a unui magistrat, reușește să scape de fiecare dată basma curată.

Contrar tradițiilor și Constituției

Legea Supremă abilitează CC cu statut de garant al supremației Constituției, fapt indicat în mod expres în articolul 134. Singurul organ al jurisdicției constituționale din Moldova asigură realizarea principiului separării puterii în stat deasupra cele legislative, executive și judecătorești, garantează responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Potrivit articolului 137 al Legii Supreme, judecătorii CC sînt inamovibili pe parcursul mandatului, independenți și se supun doar Constituției. Membrul CC are anumite obligații, care includ executarea imparțială a atribuțiilor sale, respectînd Constituția, păstrînd în secret subiectele legate de examinare și votare, fără a-și exprima în public opinia și fără a oferi consultații referitoare la competențele Curții Constituționale.

Judecătorul nu are dreptul să facă abuz de putere în scopul unei anumite propagande și este obligat să se abțină de la orice acțiuni ce contravin statutului de magistrat. Declarațiile cu caracter politic și comentariile pe subiectele ce se află la examinarea CC sau pot ajunge pe agenda zilei erau întotdeauna un fel de tabu pentru membrii acestei instanțe.

Alexandru Tănase a devenit judecător al CC în aprilie 2011, iar în octombrie a fost ales președinte. Peste 3 ani el a fost reales la acest post. Pe parcursul mandatului său Tănase și-a demonstrat tot mai des angajamentul politic, neglijînd astfel atît tradițiile, cît și prevederile legislației.

Președintele Curții Constituționale își exprimă tot mai des poziția privind situația economică, politică și socială din țară, critică unii politicieni și anumite structuri ale puterii de stat. Declarațiile lui scandaloase din presă generează o mulțime de interpretări controversate în ceea ce privește limitele dintre independența judecătorului CC în expunerea propriilor opinii și obligațiile lui de serviciu.

„A venit timpul lui Tănase”?

Unele declarații ale lui Alexandru Tănase au fost atît de neunivoce, încît au generat din nou uimire și critici nu doar din partea analiștilor și cetățenilor de rînd, dar și din partea reprezentanților comunității internaționale. Printre declarațiile recente cu caracter politic, care, în opinia mai multor experți, constituie un motiv întemeiat pentru demisia lui Tănase din funcția de președinte al CC – opiniile lui în interviurile pentru presă privind inconsistența statalității moldovenești.

Totuși asemenea declarații răsună cu regularitate din partea șefului Curții Constituționale. Spre exemplu, anul trecut, în cadrul unei conferințe internaționale din România, Tănase a declarat că CC va examina chestiunea privind neutralitatea țării, iar Moldova ar putea renunța la neutralitatea permanentă, fixată în Constituție. Tănase și-a motivat concluziile prin situația periculoasă din Ucraina, care este nevoită să se învecineze cu un „stat-agresor”.

Experții și politicienii au văzut în aceste declarații un pericol pentru statalitatea și independența țării. În opinia deputaților comuniști, Alexandru Tănase își permite să pună la îndoială statutul Moldovei, să facă declarații politice și să interpreteze legile constituționale, fapt ce este un motiv serios pentru înaintarea cererii de demisie din funcția de președinte.

În unul dintre ultimele sale interviuri Tănase spunea, de asemenea, că viitorul țării este decis de 10-15 persoane, raționînd despre „statul capturat”. Totodată, la discreția lui, interpretînd normele constituționale, el declara public că Parlamentul nu poate fi dizolvat. În legătură cu aceasta, Partidul Socialiștilor chiar a cerut explicații din partea CC: „Dacă Moldova este un stat capturat, precum afirmă Tănase, de ce el nu vede posibilitatea de dizolvare a Parlamentului? Poate el este complicele acelor persoane care au capturat statul?”. Socialiștii afirmă că Alexandru Tănase a pierdut orice măsură în comentariile politice și că a venit timpul pentru demisia lui din postul de președinte al CC.

Anterior, s-a declanșat un scandal în jurul declarației lui Tănase privind evenimentele din 7 aprilie 2009. În emisie directă la un post de televiziune, președintele CC a spus că printre organizatorii evenimentelor din 7 aprilie 2009 au fost și reprezentanții unor partide aflate la guvernare, refuzînd să dea nume. Deputații din majoritatea de guvernămînt l-au sfătuit pe Tănase să nu iasă cu declarații politizate în presă, dar să ofere mărturii la procuratură, dacă el cunoaște ceva în acest sens.

Totodată, în unele cazuri, președintele Curții Constituționale e scump la vorbă. Pînă în prezent nu există o claritate în privința acuzațiilor de complicitate la legalizarea atacului raider la Banca de Economii, care au răsunat anterior la adresa lui Alexandru Tănase din partea ex-deputatului PLDM Ion Butmalai, care a decedat în circumstanțe suspecte. Butmalai făcea trimitere la documentele Serviciului de Informații și Securitate, din care reieșea că pe 7 aprilie 2012 Tănase s-ar fi întîlnit cu un șir de persoane cu care ar fi pus la cale această schemă. Alexandru Tănase a refuzat în repetate rînduri să comenteze aceste acuzații.

Obiectul criticii în masă a devenit și decizia promovată de Alexandru Tănase privind desfășurarea alegerilor directe ale președintelui. În opinia politicienilor din opoziție, autoritățile doresc în acest mod să uzurpe fotoliul de președinte și să discrediteze instituția șefului statului. Iar încălcarea normelor constituționale la adoptarea hotărîrii din 4 martie privind revenirea la alegerile directe ale președintelui este privită de opoziție drept un alt argument serios în favoarea demisiei președintelui CC.

Sentimentul impunității depline

Pe parcursul ultimilor ani, poziția extrem de activă pentru un judecător constituțional în domeniul politic a constituit în repetate rînduri nu doar obiect al criticii masive, dar și pentru înaintarea cerințelor oficiale privind demisia lui Alexandru Tănase din funcția de președinte al CC. Joia trecută, o inițiativă similară a venit din partea PCRM, iar anterior cu o cerere similară au venit Partidul Socialiștilor și unele formațiuni politice.

Opoziția susține că declarațiile politizate ale lui Tănase vin în contradicție cu principiul independenței judecătorului CC, încalcă regulile eticii judiciare, contravin normelor legale în vigoare în acest domeniu și pot devenit motiv pentru tragerea la răspundere disciplinară, inclusiv pînă la înlăturarea din funcție.

În noiembrie 2015, opoziția parlamentară a înregistrat în calitate de inițiativă legislativă un proiect de hotărîre a Parlamentului privind înaintarea unui demers la CC cu cererea de inițiere a procedurii de răspundere disciplinară față de Alexandru Tănase. De asemenea, la CC a fost expediat un demers privind interpretarea Constituției în partea corespunderii cu funcția de judecător și/sau de președinte al CC în cazul în care pe parcursul mandatului sînt admise declarații publice, ce contravin principiului colegialității, independenței, imparțialității și altor principii, pe care se construiește activitatea judecătorilor CC. Însă niciuna dintre cele două inițiative nu au avut vreun efect.

Pe parcursul ultimului an, membrii și adepții PCRM au organizat acțiuni de protest în fața CC, exprimînd-și astfel, nemulțumirea de politizarea instanței supreme și a președintelui ei. Participanții au scandat lozinci precum că Tînase trebuie demis, arestat și că acțiunile lui sînt rușinoase. În opinia lui, CC joacă un scenariu impus de anumite forțe politice, oligarhi și persoane corupte aflate la putere. Joia trecută a avut loc o nouă manifestație, în cadrul căreia reprezentanții Partidului Comuniștilor au înaintat la CC un nou demers oficial cu cererea de demisie a lui Tănase pentru declarații politice.

Experții explică nivelul înalt de politizare al declarațiilor lui Alexandru Tănase prin sentimentul de impunitate deplină, care i-a fost asigurată, în special, prin introducerea unui șir de modificări în legislația privind CC. De exemplu, CC a introdus o regulă potrivit căreia toate ședințele au început să fie închise, fără invitarea presei și a autorilor sesizărilor. În „regim secret” au fost incluse toate sesizările privind interpretarea Constituției și privind oferirea avizelor pe marginea propunerilor de modificare a acesteia.

La inițiativa CC au fost adoptate modificări ce permit Curții să se întrunească practic în orice componență, chiar și în lipsa magistraților numiți de unul dintre organele abilitate. La sfîrșitul anului 2015, Curtea Constituțională a obținut o libertate practic nelimitată în activitatea sa.

Judecătorii urmează să-și spună cuvîntul

Totodată, legislația în vigoare reglementează procedura de alegere a președintelui CC, însă nu stabilește un mecanism clar de eliberare a lui din funcție. În acest sens, din Legea privind Curtea Constituțională sau Codul de jurisdicție constituțională pot fi aplicate doar normele cu caracter general. În special, este prevăzută posibilitatea rechemării mandatului judecătorului CC în cazul încălcării jurămîntului și a obligațiilor de serviciu.

Totuși, este stabilit că judecătorul CC nu poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea demonstrată a prevederilor Legii privind Curtea Constituțională și ale Codului jurisdicției constituționale. Ancheta disciplinară în privința judecătorului poate fi inițiată doar în baza sesizării în scris din partea organelor abilitate cu numirea membrilor CC. În funcție de gravitatea încălcării, Curtea Constituțională poate stabili răspundere disciplinată sub formă de avertizare, mustrare sau lipsire a judecătorului de competențele sale.

În acest sens, opoziția i-a propus președintelui CC: sau să părăsească benevol funcția, sau în rezultatul votului membrilor CC, ca în cazul predecesorului său Dumitru Pulbere în 2011. Se știe că el a fost demis anume din cauza unor declarații politice. Pulbere și-a exprimat opinia privind termenele de alegere a președintelui și de dizolvare a parlamentului.

De ce anume a fost acuzat Dumitru Pulbere? În primul rînd, declarația lui despre faptul că Parlamentul încalcă Constituția prin nealegerea șefului statului și dacă șeful statului nu va fi ales pînă pe 28 septembrie 2011, atunci Parlamentul trebuie dizolvat, iar orice hotărîre adoptată ulterior va fi ilegală. În al doilea rînd, ex-președintele CC nu a fost iertat pentru susținerea opiniei exprimate de către interlocutorul său într-o emisiune televizată, că apare situația uzurpării puterii de stat de către parlament.

În baza acestor afirmații, Pulbere a fost acuzat de încălcarea prevederilor constituționale, principiului colegialității și secretului reuniunii, depășirii competențelor președintelui Curții Constituționale și prejudicierea imaginii CC în fața organelor puterii de stat. În legătură cu aceasta, membrii Curții Constituționale au exprimat vot de neîncredere fostului președinte a acesteia.

„Am așteptat o asemenea decizie, este vorba despre o răzbunare politică, de presiuni din partea unor persoane. Scopul este ca în locul meu să vină o persoană care va putea fi manipulată”, a declarat atunci Dumitru Pulbere. De asemenea, el a comunicat și despre o probabilitate mare de mituire a unor colegi de-ai săi, pentru a obține eliberarea fotoliului de președinte.

Succesorul lui, Alexandru Tănase, în opinia multora, își permite afirmații cu mult mai dure față de conținutul Constituției. De aceea, judecătorilor li se recomandă să nu tergiverseze examinarea chestiunii privind demiterea lui Tănase din funcția de președinte. Opoziția chiar a elaborat un proiect de hotărîre, similar celei în baza căreia a fost demis Dumitru Pulbere. În opinia experților, dacă judecătorii nu vor să audă acuzații destul de justificate de aplicare a dublelor standarde în activitatea lor, atunci ei sînt pur și simplu obligați să includă această chestiune pe ordinea de zi.