Experţii consideră că Memorandumul Moldovei cu FMI ar putea fi semnat în luna octombrie.
Despre aceasta ei au declarat luni, în cadrul unor dezbateri publice.
Expertul economic Roman Chircă a spus că "urmările acordului cu FMI sînt nesemnificative din punct de vedere economic".
"Memorandumul are importanţă mai mult pentru politică decît pentru economia ţării. Din punct de vedere tehnic, Moldova va obţine sub formă de credit circa 179 de milioane de dolari, însă, ţinînd cont de balanţa de plăţi actuală şi de balanţa rezervelor valutare, această sumă este nesemnificativă. Moldova nu se include în numărul ţărilor care au nevoie de banii FMI pentru a stabiliza balanţa de plăţi şi pentru a menţine rezervele valutare", consideră Chircă.
Potrivit lui, guvernarea s-a angajat să îndeplinească sarcina de restabilire a relaţiilor cu FMI, dar şi după aceasta se va menţine dilema: ce să facă Moldova mai departe, în ce măsură va efectua reformele fundamentale în diferite domenii.
"Problemele rămîn. Condiţiile înaintate de FMI trebuie respectate. În procesul realizării lor vor fi perioade pentru evaluare. Aceste evaluări pot fi negative, iar consecinţele - şi mai negative. Nu sînt adeptul dezvoltării ţării în formatul programului cu FMI. Cred că şi guvernarea comite greşeli, pentru că nu face reforme, ci aşteaptă indicaţiile de la FMI", a menţionat expertul.
În opinia lui, singura şansă de dezvoltare este reformarea reală a instituţiilor de stat şi a sistemului judiciar, dezrădăcinarea corupţiei, crearea condiţiilor pentru încurajarea investiţiilor.
"Toate acestea puteau fi realizate nu în urma presiunii din partea partenerilor externi. Nu cred că primim cele mai bune sfaturi şi recomandări, căci deseori ele sînt dictate de situaţia de pe arena internaţională", a spus Chircă.
Fostul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţa consideră că Memorandumul cu FMI "va deveni ultimul colac de salvare, aruncat Moldovei pentru a ieşi din autoizolare şi pentru a dezvolta cooperarea cu alţi parteneri de dezvoltare".
"Memorandumul cu FMI este singurul mijloc capabil să impună autorităţile să desfăşoare o politică socială, financiară şi economică consecventă. Pentru prima dată, în Memorandum se va acorda o atenţie deosebită reformării sistemului judiciar şi combaterii corupţiei, ceea ce nu se atesta anterior în acordurile Moldovei cu FMI", a spus expertul, adăugînd că "în ultimii trei ani au depuse eforturi enorme pentru ca Memorandumul Moldovei cu FMI să nu fie semnat".
"Au fost demise guverne şi preşedinţi ai BNM – doar ca să nu fie vreun acord al FMI cu autorităţile moldoveneşti. În 2016 negocierile au început de la zero. Moldova a vorbit cu FMI la nivel tehnic. Aceasta înseamnă prezenţa unei scrisori de intenţie, semnate de patru înalţi funcţionari. Toate angajamentele din această scrisoare şi anexele la aceasta nu sînt aduse la cunoştinţa colegilor din Guvern, nemaivorbind de Parlament. De aici sînt posibile şi unele surprize şi tensionări, care vor apărea în următoarele luni, deoarece condiţiile trebuie respectate, pentru a primi avizul pozitiv de la Washington", a remarcat Negruţa.
Potrivit lui, circa 60% din conţinutul noului memorandum sînt dedicate sectorului bancar. Este vorba de corectarea situaţiei cu transparenţa acţionarilor, administrarea corporativă corespunzătoare în sectorul bancar, revenirea încrederii în sistemul bancar, cu elementele necesare independenţei Băncii Naţionale. O componentă importantă este şi investigarea şi restituirea banilor furaţi de la bănci, precum şi introducerea modificărilor la legea bugetului.
"În anul 2016 bugetul a fost adoptat recent, cu o mare întîrziere. Şi mai trist este faptul că acest buget nu corespunde realităţilor. De aceea trebuie efectuată corectarea bugetară, care va costa scump pe plan politic şi social. Este vorba de corectarea cheltuielilor, de consolidarea în domeniul fiscal în vederea reducerii discrepanţei dintre posibilităţile şi necesităţile bugetare", a subliniat Veaceslav Negruţa.
El a remarcat că acest lucru trebuie realizat în luna septembrie, însă, deoarece începe campania electorală, "hotărîrea ar putea fi luată iarăşi prin asumarea responsabilităţii asupra Guvernului, ca să nu fie create situaţii incomode pentru partidele de la guvernare".
Adăuga comentariu