Cum procedăm cu crucile de pe marginea drumurilor? Le demontăm sau le legiferăm?

Foto: ziaruldevaslui.ro

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a publicat pe pagina sa electronică, pentru consultări publice, un raport privind examinarea situației create, în urma amplasării obiectelor funerare în zona drumurilor publice.

Problema crucilor și altor obiecte funerare amplasate în zonele drumurilor publice este una mai veche și a fost subiect de discuții, atît în presă, cît și la nivelul autorităților publice centrale și locale. În anul 2012, Ministerul Culturii le-a solicitat autorităților municipale să ia atitudine,față de tradiția instalării crucilor și altor obiecte funerare în zonele drumurilor publice. În anul 2013 autoritățile mun. Chișinău au făcut un total de 106 cruci și monumente.

La rîndul său reprezentanții clerului au criticat această practică lipsită de suport canonic. De atunci și pînă în prezent fenomenul doar a luat amploare.

Astfel, atît în intravilan, cît și în extravilanul localităților continuă să apară noi obiecte funerare, care, în viziunea Ministerului Transporturilor, periclitează siguranța participanților la trafic, iar adesea amplasarea unui obiect funerar în zona drumului public, atrage după sine amplasarea altor însemne funerare în imediata vecinătate.

Actuala conducere a Guvernului s-a adresat către Ministerul Transporturilor pentru a identifica modalitățile de soluționare a acestei probleme.

La momentul actual Ministerul Transporturilor gestionează 9.344 km de drumuri, dintre care 3.336 km sînt drumuri naționale. S-a constatat că pe parcursul drumurilor publice naționale sînt instalate 2126 cruci și alte obiecte funerare, pe cele locale – 1051 obiecte funerare. În mediu, la fiecare 3 km distanță este instalată o cruce. Iar pe drumurile naționale – la fiecare 1,6 km. Urmează a fi luat în calcul că pe lîngă cele 3177 de cruci, mai sînt minim peste 10 mii de oameni vii care au suferit din cauza deceselor rudelor, aflate în traficul rutier, și care din cînd în cînd se deplasează în locurile respective pentru anumite ceremonii și amintiri.

Cei de la Ministerul Transporturilor afirmă, precum că amplasarea obiectelor funerarii influențează negativ asupra siguranței participanților la trafic, prin faptul că pot afecta substanțial atenția conducătorilor auto (?), ceea ce poate conduce la producerea unor noi accidente în același loc. Instalarea crucilor în afara locurilor de înmormântare (cimitire), cum ar fi pe acostamentul drumurilor, nu este în conformitate cu canoanele creștine. Crucile din zonele drumurilor împiedică executarea lucrărilor de deszăpezire pe timp de iarnă, precum și amenajarea acostamentelor și profilarea rigolelor. La amplasarea crucilor nu se execută cerința Legii drumurilor; care prevede că amplasarea obiectivelor care nu periclitează siguranţa circulaţiei în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie ale acestuia se efectuează în baza autorizaţiei de amplasare a obiectivului în zona drumului public şi/sau în zonele de protecţie a acestuia, eliberată de către administratorul drumului. Deci, amplasarea crucilor este permisă! Și în sfîrșit, afirmă drumarii, crucile și alte obiecte funerare instalate în zonele drumurilor înrăutățesc semnificativ aspectul drumului public, creează un disconfort (?) pentru cetățeni, iar în raport cu turiștii, care ne vizitează, este afectată chiar și imaginea țării (?).

Legea prevede autorizarea respectivă, dar nu există un oarecare document care ar reglementa de jure acest aspect. În acest context este necesar de subliniat, că și în conformitate cu Legea privind siguranța traficului rutier este prevăzut ca ministerul de resort este în drept/obligat să elaboreze anumite norme obligatorii, care ar reglementa anumite aspecte de siguranță. Deci, în principiu, problema începe și se termină la Ministerul Transporturilor.

Cum procedează lumea în asemenea cazuri?

În Germania pentru amintirea celor răposați în accidente rutiere Administrația publică locala eliberează o autorizație pentru amplasarea în locul accidentului a crucilor și altor obiecte funerare pentru o perioadă de 40 zile, după care APL le demontează pe cheltuiala titularului autorizației provizorii.

În Marea Britaniecei care au pierdut pe cineva drag în urma accidentului rutier plantează un copac, amenajează niște scaune pe care scriu numele răposatului sau un teren de joacă pentru copii. Toate acestea sînt amplasate în parcuri sau zone de odihnă, și nicidecum în zona drumurilor publice. De cealaltă parte, autoritățile amplasează un panou informativ, provizoriu (pentru 30 zile), în locul producerii accidentului, prin care informează participanții la trafic despre data și ora impactului cu urmări letale.

În Bielorusia nu este permisă instalarea crucilor în zonele drumurilor. Pentru a informa populația despre pericolul care există pe o anumită porțiune de drum au fost identificate sectoarele de drum cu o frecvență sporită de comitere a accidentelor rutiere. Aceste sectoare sînt marcate, prin instalarea unor indicatoare de informare speciale, pe care este indicat numărul de decedați în anul anterior.

Practica belarușilor a fost parțial introdusă și în Moldova. Sectoarele de drum cu o frecvență sporită de comitere a accidentelor rutiere „punctul negru”, fiind identificat conform următoarelor criterii: 5 accidente cu 5 decese pe un sector cu o lungime de 1 km, într-o perioadă de 5 ani, au fost marcate cu un indicator de informare special. Lista sectoarelor drumurilor naționale cu o frecvență sporită de comitere a accidentelor rutiere definitivate ca ,,puncte negre” este prezentată în anexă.

Lista sectoarelor drumurilor naţionale cu o frecvenţă sporită de comitere a accidentelor rutiere definitivate ca ,,puncte negre”