Dacă nu asteroizi, atunci ce? O nouă teorie despre originea vieții pe Pămînt

O echipă de cercetători de la Harvard a descoperit că fulgerul ar fi putut contribui la apariția vieții pe Pămînt.

Pentru o lungă perioadă de timp, oamenii de știință au investigat ce ar fi putut contribui la crearea elementelor necesare pentru apariția vieții pe Pămînt. Teorii separate au sugerat că asteroizii sau cometele trebuie să fi avut un impact. Cu toate acestea, un grup mare de chimiști de la Universitatea Harvard au găsit dovezi pentru o altă teorie, care sugerează că fulgerele care au lovit Pămîntul ar fi putut contribui la crearea principalelor componente ale vieții. Într-un articol publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, oamenii de știință au descris un experiment care a avut ca scop recrearea condițiilor de pe Pămînt în primele timpuri și studierea reacțiilor chimice rezultate în urma simulării descărcărilor electrice. Echipa de cercetători a creat o biosferă de laborator și a simulat descărcări electrice în aer, apă și uscat într-un mediu controlat. Apoi au examinat produsele rezultate în urma fulgerelor, în special cele care au lovit apa.

În timpul experimentelor, echipa a constatat că carbonul s-a transformat în monoxid de carbon și acid formic, iar azotul s-a transformat în nitrit, nitrat și amoniu.

Cercetătorii au adăugat în mediul lor virtual minerale similare cu cele găsite în rocile de la începuturile Pămîntului. Ei au repetat apoi simulările de lovituri de fulger și au constatat că s-au format minerale sulfurate precum cele care se găsesc adesea în apropierea erupțiilor vulcanice. Ei au constatat, de asemenea, o creștere a producției de amoniac, care este, de asemenea, important pentru susținerea vieții pe Pămînt.

Oamenii de știință sugerează că descoperirile lor indică faptul că fulgerele nor-sol ar fi mai susceptibile de a fi promovat viața pe Pămînt decît cometele, asteroizii sau fulgerele nor-nor.