Masa de Crăciun: tradiții din strămoși (VIDEO)

Foto: noi.md

Așa cum ne-am învățat încă din străbuni, fiecare sărbătoare își are tradițiile sale și mereu e însoțită de o masă cu bucate deosebite.

Etnologul Maria Ciocanu ne informează care sunt datinile legate de Crăciun. În primul rînd se taie porcul, de ce anume acest animal? Deoarece carnea de port este un produs ritualic în zilele de Crăciun. Din carnea acestuia se gătesc diferite feluri de bucate, printre care se numără friptura, care la rîndul ei se mănîncă cu mămăligă și brînză de oi.

„Cînd se taie porcul se urmărește cum va fi iarna în acest an: lungă sau scurtă, caldă sau foarte friguroasă” ne spune Maria Ciobanu. Acest lucru se urmărește după un organ al animalului și anume splina. În antichitate porcul era simbolul grîului, așa cum noi suntem un popor agrar, această credință s-a asimilat și la noi.

Un al ritual important este pîinea. Atunci cînd se coace, din prima cocă de aluat se face „crăciunelul”. Aceasta seamănă cu figura umană, forma unui 8. Ajunul are forma cifrei opt cu partea de jos desfăcuă, ceea ce simbolizează începutul anului. Crăciunul are forma deplină a cifrei opt și simbolizează sfîrșitul anului. Aceștia sunt puși la icoane și ținuți acolo pînă la sărbătoarea Boboteaza sau Sf. Gheorghe, în dependență de tradițiile locale. După trecerea acestor sărbători, această pîine se dă vitelor ca să fie sănătoase.

În ajunul Crăciunului nu se mănîncă. Toată ziua se prepară bucate, se face curățenie și se dă cu var acolo unde se pregătesc bucatele, unde e soba sau cuptorul în casă. Se pregătește sufletește pentru a merge la biserică. Seara toată familia se așează la masă, unde pe un colț stă un anumit număr de colaci, sunt bucate de post, preparate din legume în număr de 12. 12 feluri simbolizînd 12 luni ale anului, și desigur nu lipsește nici coliva de grîu.

Alți creștini din Moldova care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pe masa de sărbătoare mai pun pește.