Ce consecințe are abandonarea construcției gazoductului South Stream

Foto: ruvr.ru

De acum, cum moldovenii vor fi obligați să negocieze gazul rusesc cu Turcia, mă întreb dacă în R.Moldova va apărea și opțiunea pro-Turcia, pe lîngă cea pro-Rusia și pro-Europa?

Pe 3 decembrie 2014, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia a fost constrînsă să abandoneze construcția gazoductului South Stream care urma să aprovizioneze zona Balcanilor și Europa centrală. Decizia fiind o consecință a obstrucțiilor permanente ale Uniunii Europene, ultima fiind răzgîndirea Bulgariei care nu mai permite tranzitul pe teritoriul său.

Noua strategie a Gazprom în aprovizionarea cu gaze a Europei se repliază pe cele două conducte deja existente : Nord Stream și Blue Stream ( pe sub marea Neagră, direct în Turcia ). În acest context, rolul Ucrainei ca țară de tranzit se va reduce la zero, Rusia livrînd prin conductele din Ucraina doar volumul necesar consumului intern.

Gazul rusesc, fundament al înfrăţirii Europei

Statele Europei centrale și de sud-est, fiind situate pe direcția strategică Ucraineană, reprezentată de gazoductul Frăția ( care va fi închis ), vor cumpăra gaze rusești de la granița UE, adică de la Turcia, țară care nu este membră UE. E vorba de Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia, Macedonia, Croația, Slovenia, Italia, R.Moldova, România și Bulgaria. La această decizie a Rusiei, SUA nu poate decît să ofere ca alternativă acestor state decît un set de brichete de unică folosință.

Rusia ortodoxă a încurajat în secolul al XIX-lea mișcările politice de eliberare a popoarelor ortodoxe din Balcani de sub dominația otomană. Războiul ruso-turc ( 1877-1878 ) închiendu-se prin cîștigarea independenței României, Serbiei, Muntenegrului și autonomia Bulgariei (sub protecția Rusiei ). Azi, ca urmare a politicii duse de guvernele statelor din sud-estul Europei, aservită total intereselor Bruxelles-ului, din 2015 aceste țări reintră sub dominația turcă, prin dependența energetică cvasi-totală. Și populația acestor țări habar n-are că și-au pierdut-o pe mîna UE, lovind în Rusia.

Pînă acum, România primea gaze rusești dintr-o conductă care străbătea sud-estul Ucrainei, pe la racordul de la Isaccea, județul Tulcea. Iar R.Moldova dependentă 100 % de gazul rusesc, primea tot dintr-o conductă din Ucraina, care avea un racord în Transnistria. De-acum încolo, R.Moldova primind gaze din Turcia, are nevoie de o conductă racord cu România. Ca și cînd ar fi prevăzut acest impediment, în august 2014, Victor Ponta a încheiat lucrările la conducta Iaşi-Ungheni.

Guvernul Ponta oferind R.Moldova gaz la prețul de 280-290 USD/ 1.000 de metri cubi ( cu 14 % mai ieftin decît cel al Gazprom ), ofertă refuzată de guvernul pro-european de la Chișinău. Drept mulțumire, în turul doi al alegerilor prezidențiale, moldovenii care au și cetățenie românească, au votat în proporție de 78,58% cu Klaus Iohannis. În acest context complicat cetățenii R.Moldova s-au prezentat din nou la vot pentru alegerea Parlamentului de la Chișinău. Votul lor permițînd celor trei partide pro-europene aflate la guvernare ( PDLM, PDM, PL ) să formeze din nou majoritatea parlamentară.

Dacă Traian Băsescu și guvernul lui marionetă-Emil Boc ar fi dat curs propunerii lui Putin de la începutul lui 2009, ca South Stream să treacă prin România, acum nu mai era nevoie să atace guvernul Ponta cu populisme ieftine pe tema amînării cu un an a renegocierii redeventelor OMV-Petrom .

Dacă Ponta n-ar fi făcut acest lucru, OMV, ca firmă de stat austriacă, ar fi putut dirija întreaga cantitate de gaz extrasă din România spre Viena. Acest lucru fiind perfect legal, începînd tot din toamna lui 2014, odată cu eliminarea restricţiilor tehnice ale UE pentru OMV-Petrom.

Așadar OMV ar fi putut să exporte Austriei, în mod nelimitat, gaze naturale din România, la 150 de dolari/ 1000 de metri cub. În timp ce necesarul pentru consumul intern al României ar mai fi asigurat de la Gazprom, la preţul actual de 450 de dolari, doar dacă Turcia dorește.