Putin în Turcia. Interese economice vs. sancţiuni

Foto: obozrevatel.com

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost întâmpinat, astăzi, în Ankara cu cele mai înalte onoruri posibile în timpul unei vizite de stat. Washingtonul a făcut presiuni asupra Ankarei până în ultima secundă pentru ca turcii să facă vizita cât se poate de rece. Dar nu le-a reuşit.

Turcia trăieşte în NATO după regulile sale. Ea este singurul membru al Alianţei care a refuzat să impună sancţiuni Rusiei din cauza Ucrainei. Şi este singura ţară din Alianţă cu care Rusia a încheiat peste 60 de acorduri, contracte şi alte documente care reglementează dezvoltarea parteneriatului, contactele guvernamentale, schimburile şi consultările, nemaivorbind de colaborarea economică în diferite domenii: de la pescuit până la energia nucleară şi, fireşte, petrol şi gaz. În timpul vizitei s-au mai semnat încă cel puţin 10 documente privind dezvoltarea relaţiilor economico-comerciale.

Vladimir Putin s-a deplasat în Turcia nu să deschidă „noi orizonturi”, ci să extindă colaborarea existentă, consideră Gumer Isaev, directorul Centrului de Studiere a Orientului Mijlociu Contemporan din Sankt Petersburg. „În general se ştie ce sfere de cooperare sunt prioritare. Pentru Turcia este important gazul rusesc. În al doilea rând, este vorba despre turism. Cu fiecare an, numărul turiştilor ruşi în Turcia creşte. Turcia livrează de mult timp în Rusia produse alimentare şi agricole. Nu cred că în timpul vizitei vor fi deschise noi direcţii, ci vor fi extinse direcţiile existente de colaborare”.

Pentru Turcia este foarte neavantajos să introducă sancţiuni antiruseşti, consideră expertul Aleksandr Vasiliev de la Institutul de Orientalistică. „Turcia rămâne unul dintre principalii investitori în Rusia. Ea nu vede sensul ruperii relaţiilor cu Rusia sau accentuării exagerate a atenţiei asupra divergenţelor politice, care, fără îndoială, există. Oricât ar părea de paradoxal, pentru întreprinzătorii turci este avantajoasă situaţia provocată de sancţiunile antiruseşti. Producătorii turci au declarat în repetate rânduri că sunt dispuşi să sporească livrările de alimente şi producţia industriei uşoare pentru a înlocui produsele europene pe piaţa rusească”.

Întreaga lume a urmărit întotdeauna cu îngrijorare cum se comportă Ankara în relaţiile cu Moscova. Iar acum, în legătură cu criza din Ucraina şi intensificarea activităţii Statului Islamic în Irak, îngrijorarea UE şi NATO este şi mai mare. Ele se tem foarte tare de orice „apropiere” a Ankarei de Rusia.

Nu se poate afirma că între Ankara şi Kremlin nu au existat divergenţe în politica externă. Turcia se pronunţă pentru răsturnarea de la putere a lui Bashar al-Assad şi nu recunoaşte alipirea Crimeii la Rusia. Dar aceste divergenţe există separat de economie, în care relaţiile se dezvoltă vertiginos.