X 
Jocurile Olimpice stiri: 103
Transnistria stiri: 1451

Războiul gazelor. Episodul 4

11 apr. 2014,, 23:20   Economie
9911 0
Foto: noi.md
Xenia Florea

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a avertizat pe partenerii europeni despre o eventuală sistare a livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina şi despre riscurile posibile pentru consumatorii europeni. O scrisoare în acest sens a fost transmisă pe canale diplomatice şefilor de state din Europa de Est şi de Vest (inclusiv preşedintelui RM Nicolae Timofti). Copia mesajului a fost trimisă şi la Bruxelles.

Putin a propus împărţirea responsabilităţii

Principalul mesaj al scrisorii lui Vladimir Putin este următorul: Rusia nu va suporta singură povara susţinerii economiei ucrainene, oferindu-i facilităţi fără precedent, reduceri la gaze şi iertarea datoriilor. Pînă în prezent, se arată în scrisoare, partenerii europeni au folosit economia ucraineană drept o sursă de materie primă şi piaţă de desfacere a producţiei finite, evitînd acţiuni comune de soluţionare a ctizei economice din Ucraina. Iar ulterior, cu orice ocazie, acuzau „Gazprom”-ul de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale.

Însă Rusia nu va mai subvenţiona economia ucraineană. De acum încolo, Ucraina va primi exact atîta gaz cît va achita partea ucraineană cu o lună înainte. Dacă partenerii europeni vor să primească gaze fără întreruperi în perioada de toamnă-iarnă, atunci ei trebuie să participe la soluţionarea problemei de pompare a gazelor în rezervoarele de gaze.

„Pentru a garanta tranzitul fără întrerupere a gazelor este necesar ca în cel mai apropiat timp să înceapă pomparea în depozitele subterane ale Ucrainei a gazelor în volum de 11,5 mild. metri cubi, fapt ce va necesita plăţi de circa 5 mild. dolari SUA”, se arată în scrisoarea lui Vladimir Putin.

Adică, Kremlinul a dat de înţeles că, în faţa consumatorilor europeni, de sistarea livrărilor va fi vinovat nu atît „Gazprom”-ul, cît Bruxelles-ul şi guvernele naţionale ale ţărilor Uniunii Europene, care, cînd au avut posibilitate, nu au dorit să intervină într-o situaţie de impas şi să influenţeze asupra autorităţilor de la Kiev.

Partea rusă insistă asupra faptului că „Gazprom”-ul îşi respectă angajamentele contractuale. El are semnat cu Kievul două contracte. Unul – de livrarea a gazelor pentru Ucraina. Iar al doilea – de acordare a serviciilor de transport al gazelor din Rusia şi Europa. În baza celui de-al doilea contract, Ucraina a primit deja plata pentru servicii pentru doi ani înainte. Deci, este obligată să pompeze cantitatea necesară de gaze „europene”.

Dar pentru a asigura livrarea fără întreruperi a gazelor în Uniunea Europeană în perioada de iarnă, Kievul trebuie să pompeze primăvara şi vara în depozitele sale circa 17-18 mild. metri cubi de gaze. Însă miercurea aceasta, ministul interimar al Energeticii şi Industriei Cărbunelui, Iuri Prodan a anunţat despre refuzul de a suplini rezervoarele cu gaze, explicînd că partea ucraineană nu este mulţumită de preţul la gaze, stabilit de „Gazprom”, de la 1 aprilie.

De facto, partea ucraineană a pus pe umerii Uniunii Europene problemele sale financiare, ocupînd următoarea poziţie: „Dacă doriţi să primiţi gaze fără întreruperi, ori ajutaţi cu bani, ori înţelegeţi-vă cu ruşii”. Şi în această privinţă, cît nu ar fi de straniu, interesele Moscovei şi Kievului coincid complet. Deşi urmăresc alte scopuri. Kievul tinde să-şi lase problemele pe seama altora. Moscova – să împartă povara responsabilităţii cu europenii şi să obţină de la ei garanţii financiare clare.

Scrisoarea lui Vladimir Putin privind poziţia FR faţă de criza ucraineană a apărut cu săptămînă înaintea reuniunii privind reglementarea situaţiei din Ucraina. Aceasta va avea loc la Geneva, pe 17 aprilie, cu participarea reprezentanţilor Kievului, Rusiei, SUA şi UE.

În opinia experţilor, prin mesajul său, preşedintele rus nu doar a avertizat partenerii europeni privind consecinţele, dar şi a aplicat o lovitură preventivă asupra poziţiei consolidate a SUA şi UE la negocieri, lansînd un semnal economic clar celor mai mari conumatori ai gazelor ruseşti din Uniunea Europeană.

Moldova, ca parte vătămată

Moldova dispune de un teren de manevre foarte îngust pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze. De fapt, deocamdată, nici nu are unde manevra.

Pînă la începutul extragerii gazelor româneşti din Marea Neagră sau a explorării zăcămintelor gazelor de şist (ce-i drept, din cauza protestelor puternice, extragerea acestuia este sub întrebare), gazoductul Iaşi-Ungheni, aflat în construcţie, poate fi privit doar ca un „aerodrom de rezervă”, ce ar putea fi folosit în cazul situaţiilor de forţă majoră. De exemplu, în cazul avariei la furnizor, sau a unui război al gazelor dintre Rusia şi Ucraina.

După scrisoarea lui Vladimir Putin, probabilitatea unor asemenea situaţii este foarte mare, însă lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni sînt încă departe de a fi finalizate. Deşi conducerea politică a Moldovei şi României i-a solicitat antreprenorului să facă tot posibilul pentru a reduce termenele şi să finalizeze lucrările în aprilie, ministrul Economiei Valeriu Lazăr spunea încă în februarie că acest lucru nu este real.

Contractul semnat de Ministerul Economiei cu antreprenorul stabileşte drept termen final de dare în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni sfîrşitul lunii iunie – începutul lunii iulie. Cel mai probail aşa şi va fi.

De aceea, dacă acum „Gazprom”-ul nu va mai livra gaze Ucrainei, Republica Moldova va trebui să mizeze pe tranzitul fără întreruperi sau pe faptul că partenerii europeni nu vor lăsa Ucraina singură în faţa problemei.

Ucraina deja a obţinut confirmarea din partea Ungariei şi Poloniei privind posibilitatea transportului din Europa pentru consumatorii ucraineni a 20 de mil. de metri cubi de gaz zilnic, iar acum Kievul speră să deschidă o rută prin Slovacia. Bratislava, deocamdată, se încăpăţînează şi cere garanţii financiare clare de la Uniunea Europeană din cauza incapacităţii de plată a guvernului ucrainean.

„Este evident că Ucraina nu poate să-şi achite facturile. Doar o parte terţă, ca Uniunea Europeană sau Comisia Europeană ar putea garanta că Slovacia îşi va primi plata, dacă va ajuta Ucraina”, - a declarat vineri, 11 aprilie, la Bratislava, premierul Robert Fico. Totodată, Slovaia insistă asupra negocierilor cvadrilaterale cu participarea reprezentanţilor UE, Rusiei şi Ucrainei.

Comunitatea energetică din Moldova speră că în criza ruso-ucraineană nu se va ajunge la măsuri extreme. Însă în cazul unor probleme cu livrarea gazelor, CET-1 şi CET-2 vor putea trece la utilizarea păcurii.

Potrivit informaţiei noastre, rezervele de păcură la întreprinderile termoenergetice din capitală constituie 1000 de tone. 1 kg de păcură permite producerea a 3 kWt de energie electrică. Această cantitate va fi suficientă pentru două săptămîni de activitate.

În cazul în care conflictul de gaze ruso-ucrainean se va prelungi, atunci centralele termoelectrice vor putea fi asigurare cu păcură de către Agenţia rezervelor materiale.

Potrivit viceministrului Economiei, Tudor Copaci, „în cazul apariţiei unei asemenea situaţii, noi vom informa Guvernul şi acesta va adopta o hotărîre respecitvă, deoarece este vorba de rezervele statului”.

E altă chestiune că capacităţile interne permit producerea a doar 25-30% din volumul necesar de energie electrică. Acum, Moldova produce 20-25% din energie. 50% este importată de la Centrala de la Cuciurgan (Moldavskaia GRES), iar 25-40% - din Ucraina.

Experţii au opinii diferite faţă de evoluţia preţurilor la energia electrică pentru Moldova în cazul tensionării conflictului ruso-ucrainean de gaze şi în condiţiile unui posibil colaps economic şi financiar al Ucrainei.

Unii consideră că problemele economice şi politice ale statului vecin ar putea conduce la faptul că Ucraina va reduce brusc producţia de energie electrică şi va micşora exportul. În consecinţă, RM s-ar putea pomeni într-o criză energetică şi atunci preţurile la energia electrică se vor majora.

Potrivit altei versiuni, Moldova nu va resimţi dificultăţi în domeniul energetic pe fonul acutizării conflictului ruso-ucrainean de gaze, iar preţul de achiziţie de la furnizotii ucraineni nu se va schimba.

Anul trecut, preţul de achiziţie a energiei electrice ucrainene pentru Republica Moldova a constituit 6,9 cenţi pentru 1 kWt-oră. Ucraina atunci cumpăra gazul de la „Gazprom” cu $406-410 pentru o mie de metri cubi. Însă de la 1 aprilie, „Gazprom”-ul a anulat reducerea de $130 pentru Kiev, valabilă de la începutul anului 2014, şi a majorat preţul de achiziţie de la $268,5 pînă la $485 pentru o mie de metri cubi.

În opinia experţilor în energetică, chiar şi avînd un asemenea preţ la gaze, Ucraina este capabilă să menţină actualul preţ de livrare a energiei electrice pentru Moldova de 6,8 cenţi pentru 1 kWt-oră, deoarece cea mai mare parte a energiei electrice este produsă la centralele atomoelectrice şi la CET-urile ce funcţionează pe bază de cărbune. Dacă în Ucraina, din cauza problemelor financiare, se va reduce volumul producţiei, atunci Moldova ar putea cumpăra toată energia necesară de la Centrala de la Cuciurgan (Moldavskaia GRES).
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce va duce decizia de a fuziona fizica, chimia și biologia într-o singură materie școlară?