Lipsa adevărului despre 7 aprilie demonstrează că mai este mult de lucru la capitolul funcţionarea statului de drept – opinie

Foto: tribuna.md

"Faptul că la 5 ani de la producerea evenimentelor tragice din 7 aprilie 2009 societatea nu cunoaşte încă adevărul demonstrează că mai avem foarte mult de lucru la capitolul funcţionarea statului de drept în Republica Moldova", susţine analistul politic Oazu Nantoi.

Intervievat de "Infotag", expertul a amintit că, iniţial, protestul din 7 aprilie a avut un caracter paşnic, fără a fi influenţat politic.

"Eu am fost în piaţă pe 7 aprilie, în prima jumătate a zilei, şi am văzut un protest paşnic al tinerilor, care se pronunţau împotriva reveniri comuniştilor la guvernare. Ulterior însă, de acest protest paşnic cineva s-a folosit, orientînd energia protestatară spre devastare. În rezultat, guvernarea a recurs la acţiuni de intimidare a tinerilor, iar rezultatul final îl cunoaştem cu toţii", a spus Nantoi.

Potrivit lui, pînă la alegerile anticipate din iulie 2009 guvernarea de atunci a avut toate pîrghiile necesare pentru a afla adevărul, însă nu au făcut-o.

"Au trecut 5 ani de cînd la putere se află o altă guvernare, care tot nu poate da un răspuns clar despre ce s-a întîmplat atunci. Asta demonstrează un singur lucru: pînă a avea un stat de drept funcţional mai avem foarte mult de lucru", a spus expertul.

Fostul ministru de interne Vladimir Ţurcan a menţionat pentru "Infotag" că în ultimii ani nu a observat o evoluţie în activitatea organelor de drept în privinţa elucidării cauzelor evenimentelor din 7 aprilie 2009.

"Convingerea mea este că nici cei care în 2009 au anchetat acest caz, nici cei care au venit după 2009 şi se află în continuare la putere nu doresc sau nu pot să afle ce s-a întîmplat atunci. Probabil există un interes politic sau personal pentru ca adevărul să nu se afle. În aceste condiţii, am impresia că doar istoricii vor putea prezenta realitatea despre 7 aprilie, în manuale de istorie. Dar nu cred că acest lucru se va întîmpla în viitorul apropiat", a spus Ţurcan.

În opinia lui, "dacă organele de drept nu au fost în stare să afle adevărul pe urme fierbinţi, odată cu trecerea timpului acest lucru este tot mai greu de realizat".

La 5 ani de la eveniment, Procuratura Generală anunţă că pe faptul dezordinilor în masă au fost pornite 102 dosare penale, iar în judecată au fost expediate 31 de cauze penale în privinţa a 43 de persoane. Pentru comiterea infracţiunilor de dezordini în masă şi jafuri, instanţele de judecată au pronunţat 18 sentinţe în privinţa a 27 de persoane.

În ceea ce priveşte aplicarea torturii, organele procuraturii au primit 108 sesizări, fiind iniţiate 71 de cauze penale. 28 de dosare în privinţa a 47 de colaboratori de poliţie au fost finalizate şi expediate în judecată. În rezultatul examinării acestor categorii de infracţiuni, instanţele de judecată au condamnat 29 de poliţişti, alţi 34 au fost achitaţi. În prezent, în instanţele de judecată se află 16 cauze penale pe numele a 27 de persoane.

Printre dosarele aflate în examinarea instanţelor de judecată se află cauze penale vizînd acţiunile ilegale ale unor persoane cu funcţii de răspundere şi colaboratori ai organelor de drept. Printre aceştia se numără poliţistul Ion Perju, fostul ministrul de interne Gheorghe Papuc, fostul comisar de Chişinău Vladimir Botnari, fostul comisar Iacob Gumeniţă. Primii trei au fost achitaţi în instanţe de judecată de fond, iar instanţele superioare nu au emis deocamdată o decizie în privinţa cererilor de recurs. Dosarul lui Iacob Gumeniţă continuă să se afle pe rol la Judecătoria Buiucani, care nu a pronunţat încă un verdict. Amnesty International Moldova, împreună cu alte ONG-uri din domeniul drepturilor omului, au organizat o acţiune publică pentru a-şi exprima îngrijorarea în ceea ce priveşte evoluţia dosarului „7 aprilie 2009” şi pentru faptul că în cîteva zile expiră termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere a torţionarilor din aprilie 2009.

În dimineaţa de 7 aprilie 2009 mii de tineri, susţinători ai opoziţiei au ieşit pe străzile capitalei pentru a contesta victoria comuniştilor la alegerile din 5 aprilie 2009. Aceştia scandau "Vrem alegeri repetate" şi "Jos comuniştii". Liderii PLDM, PL şi AMN susţineau că alegerile au fost fraudate, cerînd organizarea unui nou scrutin electoral. Protestele paşnice au degenerat în proteste violente, soldate cu devastarea clădirilor parlamentului şi preşedinţiei. În noaptea de 7 spre 8 aprilie, poliţiştii au intervenit în forţă, zeci de manifestanţii fiind reţinuţi şi maltrataţi în comisariatele de poliţie. Tot în acea noapte, în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost bătut mortal Valeriu Boboc. În aprilie 2012, parlamentul a declarat ziua de 7 aprilie Ziua Libertăţii, în care sînt comemorate evenimentele şi tinerii care au protestat paşnic în aprilie 2009.