Sfîrşitul glamour-ului militar

Foto: tribuna.md

Victor Surugiu

De la demisia ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, a trecut deja o săptămînă, însă o nouă candidatură la acest post încă nu a fost anunţată. Se presupune că noul ministru va fi un reprezentant al Partidului Liberal Reformator. Totodată, apar tot mai multe detalii privind plecarea lui Marinuţa.

Vitalie Marinuţa şi-a anunţat demisia pe 27 februarie, în cadrul şedinţei colegiului ministerului, în prezenţa şefului statului şi a tuturor comandanţilor unităţilor militare. Mai tîrziu s-a constatat că acest conflict dintre Marinuţa şi întreaga putere verticală era gata să izbucnească cîteva luni în urmă.

Surse din cadrul Aparatului Preşedintelui RM au comunicat pentru Noi.md că demisia ministrului este legată nu atît de Colegiul Ministerului Apărării, cît de şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, convocat de şeful statului marţea trecută. Discuţiile s-au axat pe situaţia din Ucraina: ce consecinţe ar putea avea aceasta asupra Moldovei, asupra situaţiei social-economice şi a securităţii naţionale. Preşedintele (el este şi Comandantul Suprem al Forţelor Armate ale RM) se teme de destabilizarea situaţiei şi încercările de a realiza un scenariu similiar în ţara noastră.

Discuţiile au vizat şi nivelul de pregătire a armatei naţionale, capacitatea ei de a se manifesta în cazul în care evenimentele vor evolua ca în Ucraina. În adresa lui Vitalie Marinuţa au fost expuse mai multe pretenţii, care, la prima vedere, nu se refereau direct la tema anunţată a şedinţei. La iniţiativa preşedintelui şi consilierului său, secretatarului Consiliului Suprem al Securităţii, Alexei Barbăneagră, peste cîteva zile, acest subiect a fost discutat în cadrul şedinţei colegiului ministerului, unde a fost examinată Strategia Militară Naţională.

Potrivit surselor citate, în alocuţiunea sa, Nicolae Timofti a supus unei critici dure activitatea ministrului Apărării, acuzîndu-l de management ineficient şi de înţelegere greşită a reformei. Se pare că situaţia a fost precipitată de comportamentul ministrului, care, în opinia mai multor militari, se ocupa mai mult de propria imagine, decît de conducerea reală a instituţiei. „Glamour-ul militar”, - această noţiune a fost lansată în uz, datorită lui Vitalie Marinuţa.

Interlocutorii noştri menţionează cel puţin trei motive ale demisiei ministrului Apărării. În primul rînd, de ordin personal. Comportamentul Vitalie Marinuţa în ultimul timp i-a şocat pe colegii lui, care spun că acesta a uitat de disciplină şi subordonare, a pierdut simţul realităţii. Şeful instituţiei nu-şi coordona şi nici nu considera necesar să-şi coordoneze acţiunile, făcînd declaraţii pe subiecte ce nu ţin de competenţa lui. De exemplu, el putea să se refere public în legătură cu cooperarea cu NATO, precum şi în legătură cu alte subiecte ce ţin de competenţa MAEIE, sau a preşedintelui RM, dar, în niciun caz, de cea a ministrului Apărării.

„A întrecut măsura”, aşa a caracterizat comportamentul lui Vitalie Marinuţa unul dintre interlocutorii noştri. În opinia lui, vizita preşedintelui la Colegiul Ministerului Apărării ar fi putut avea un alt final, dacă ministrul Apărării ar mai fi redus din zel şi ar fi acceptat un compromis. Însă fraza preşedintelui a decis totul: „Nu mă şantajaţi”, i-a spus el deja fostului ministru, care, se pare că se credea de neînlocuit în actualele condiţii.

Însuşi Vitalie Marinuţa, de asemenea, explică demisia sa prin divergenţele cu preşedintele Nicolae Timofti. Însă nu din cauza disciplinei, ca membru al guvernulu, ci din cauza „reformei sistemului securităţii naţionale”. Ministrul consideră că preşedintele ţării şi unii dintre consilierii lui (se are în vedere secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Alexei Barbăneagră) l-au impus să stopeze anumite reforme, fapt ce l-a nemulţumit pe ministru.

În al doilea rînd, în opinia mai multor experţi, cauza conflictului este cu mult mai profundă şi constă în redistribuirea sferelor de influenţă. Sub pretextul reformelor, liberal-reformatorul Vitalie Marinuţa ar fi încercat să-şi „supună” Cartierul General, reducînd competenţele superiorului său, Comandantului Armatei Naţionale, funcţie ocupată în prezent, din partea liberal-democraţilor, de către colonelul în rezervă Igor Gorgan.

Însă această tentativă a eşuat, potrivit observatorilor, inclusiv din cauza că Vitalie Marinuţa nu avea o acoperire politică suficientă, în timp ce Igor Gorgan are asemenea acoperire. Simţind propria vulnerabilitate, în ultimul timp, fostul ministru al Apărării a mers „va-bank”, însă, în final, totul s-a întors împotriva lui.

În al treilea rînd, şi-a jucat rolul şi blamarea situaţiei critice din Armata Naţională: furtul de armament, relaţiile nestatutare, decesurile. Descriind situaţia, preşedintele doar a reiterat, în mare parte, argumentele opoziţiei parlamentare, care pe parcursul ultimelor luni, a cerut demisia lui Marinuţa. Principalul motiv fiind – lipsa disciplinei în armată, fapt ce conduce la abuzurile în rîndurile militarilor şi înteţirea cazurilor de suicid.

Potrivit estimărilor Partidului Comuniştilor, în perioada aflării lui Marinuţa în funcţia de ministru, în armată au decedat cel puţin nouă militari. La funeraliile unuia dintre ei, a soldatului în termen de 18 ani, nu a fost niciun reprezentant al unităţii militare, iar însuşi ministrului, potrivit informaţiei comuniştilor, „îşi petrecea foarte bine timpul, la manifestaţiile festive dedicate proclamării Republicii Turce”.

Evenimentele s-au desfăşurat virtiginos: joi, după şedinţa colegiului, Marinuţa anunţă despre demisia sa, în aceeaşi zi cererea lui este semnată de premierul Iurie Leancă, iar peste cîteva ore, documentele erau deja pe masa preşedintelui. Vineri, şeful statului a semnat decretul privind demisia lui Vitalie Marinuţa din funcţia de ministru. Din acel moment, acest fotoliu este vacant.

Experţii atrag atenţia asupra faptului că demisia lui Vitalie Marinuţa nu a fost o surpriză pentru colegii lui din Partidul Liberal Reformator. Evident că el i-a anunţat din timp despre intenţia sa şi a coordonat posibile scenarii, deşi publicului acest pas a fost prezentat drept o decizie spontană după mai multe discuţii dure din cadrul şedinţei colegiului. Indirect, acest fapt a fost confirmat în comentariile sale privind demisia şi de preşedintele fracţiunii parlamentare a liberal-reformatorilor Ion Hadârcă.

Acum, partidul examinează alte candidaturi la funcţia de ministru al Apărării. Liberal-reformatorii consideră că anume formaţiunea lor este în drept să înainteze o nouă candidatură – acest fapt reiese din Acordul de distribuire a sferelor de influenţă dintre liderii coaliţiei de guvernare. Deocamdată însă, pînă la venirea noului ministru, interimatul acestuia va fi îndeplinit de ministrul adjunct Igor Panfile.

Vitalie Marinuţa a ocupat funcţia de ministru al Apărării din septembrie 2009. În pofida cerinţelor regulate de a-şi prezenta demisia, el a reuşit să-şi menţină fotoliul şi după formarea noului guvern: în 2010 şi în mai 2013. În perioada exercitării mandatului său, numele lui a figurat în mai multe scandaluri.

Anul trecut el l-a acţionat în judecată pe liderul Partidului Liberal Mihai Ghimpu, susţinîndu-l pe oponentul acestuia – liberal-reformatorul Ion Hadârcă. Ghimpu a declarat că locul lui Marinuţa nu este în fotoliul de ministru şi dacă nu ar fi intervenit personal în soarta acestuia, atunci Marinuţa ar fi continuat să „marineze pătlăgele” la Holercani.

Un alt scandal este legat de înstrăinarea armanentului, cînd 50 de tone de muniţii au fost vîndute Armeniei, cu ajutorul unor intermediari din Letonia. Într-un alt caz, prin diferite scheme, armamentul a ajuns la extremiştii din Libia. Totodată, pe timpul lui Marinuţa s-au înteţit cazurile de delapidare a patrimoniului armatei, inclusiv a armamentului. Ultimul caz a avut loc în brigada motorizată din Bălţi.

Anul trecut, Vitalie Marinuţa a declarat că „Armata Naţională a Moldovei este gata să răspundă la eventualele acţiuni militare din partea Transnistriei”. Această declaraţie a generat noi cerinţe de demisie a lui, stîrnind nu doar nemulţumirea din partea opoziţiei parlamentare, dar şi a unor colegi din coaliţia majoritară.