Ucraina se va diviza?

Foto: ruvr.ru

Disputa privind divizarea Ucrainei în Vest şi Est nu este nouă şi se pare că răspunsul l-a dat însăşi istoria.

În pofida votării cu diferiţi candidaţi şi a deosebirilor culturale evidente dintre estul Ucrainei, care a făcut parte cîndva din Imperiu rus şi regiunile vestice, care au trăit sub Austro-Ungaria, Polonia şi Romînia, oamenii au coexistat peste 20 de ani în acelaşi stat.

Este greu să bagi zîzanie între cetăţenii vorbitori de limba rusă şi cei vorbitori de ucraineană, însă evenimentele din ultimii zece ani au demonstrat că acest lucru este realizabil. Puterea „portocalie” a lui Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko şi tolerarea naţionaliştilor de către Viktor Ianukovici au contribuit foarte mult la acest proces. Declaraţia lui Viktor Ianukovici referitoare la prezenţa extremiştilor în ţară a întîrziat cel puţin cîţiva ani. Tinerii care aruncă cu „cocktailuri Molotov” în poliţie şi care au ocupat Kievul cu sloganuri naziste s-au format într-o anumită perioadă de timp. Ei au fost educaţi la şcoli medii şi superioare şi se poate înţelege de ce opoziţia s-a împotrivit cu înverşunare reformelor propuse de ministrul educaţiei, Dmitri Tabacinikov. Tentativele lui de a reintroduce în programul şcolar opere literare ce aparţin scriitorilor clasici ruşi ar fi putut să împiedice formarea celor care, în prezent, se bat sub sloganul „Ucraina mai presus de orice”.

Anul trecut, UE şi Statele Unite i-au sprijinit pe naţionaliştii ucraineni în ceea ce priveşte legea referitoare la limbă şi învăţămînt. Astfel, în Ucraina, în care timp de mulţi ani de zile a existat o pace etnică relativă, s-a creat o situaţie foarte dificilă.

În prezent, extremiştii încearcă să deţină puterea deplină în întreaga ţară. Ei nu se mulţumesc cu un cabinet de miniştri şi nici chiar cu un post de preşedinte, ei vor să deţină controlul şi asupra puterii executive şi asupra celei legislative. De aceea, ei se pronunţă pentru noi alegeri şi revenirea la Constituţia din 2004, datorită căreia naţionaliştii speră să reducă puterea lui Ianukovici. Însă Ucraina este un stat unitar şi toate deciziile sunt luate de oficialii din Kiev. Dacă naţionaliştii vor obţine puterea deplină, populaţia vorbitoare de limba rusă va prefera să plece în partea estică, unde majoritatea oamenilor sunt vorbitori de limba rusă.

În 2005, cînd la alegerile prezidenţiale UE şi Statele Unite au smuls victoria pentru Viktor Iuşcenko, Partidul Regiunilor a încercat să obţină autonomia regiunilor estice. Însă atunci elita ucraineană, în primul rînd oligarhii, au convenit în privinţa împărţirii puterii şi a capitalurilor. Nu se ştie dacă acum acest proces se va repeta.

Prin urmare, se poate spune că deocamdată forţele centrifuge din societatea ucraineană sunt destul de puternice. Şi Estul şi Vestul înţeleg că în cazul unei sciziuni estul Ucrainei va fi supus sancţiunilor din partea UE şi a Statelor Unite, iar vestul ţării nu va supravieţui fără subvenţiile din partea Estului.