100 de ani și „comunismul” sau perspective noi pentru Europa

Foto: ruvr.ru

Statele din Europa Centrală şi de Est au rămas în urma vecinilor occidentali. Potrivit prognozei revistei Forbes, dacă ritmul de creştere economică al ţărilor din Europa de Est se va menţine la nivelul actual, ele vor putea ajunge din urmă celelalte state peste circa 100 de ani, avînd în vedere nivelul de trai. Va putea şi va vrea Bruxelles-ul să niveleze prăpastia dintre cei bogaţi şi cei săraci?

Optimiştii din Comisia Europeană consideră că, în final, ţările din cadrul UE care „au rămas în urmă” vor deveni locomotiva creşterii economice pentru UE în general. Pare ciudat, însă ei susţin că în Europa Centrală creşterea economică va fi mai rapidă decît în Europa de Vest. Forţa de muncă ieftină de la periferii va spori competitivitatea companiilor occidentale. Iar peste douăzeci-treizeci de ani, Europa de Est va depăşi moştenirea sistemului de administrare la comandă şi va devansa Vestul. Însă metoda de a trage după sine pe cei rămaşi în urmă, care în UE a fost denumită „politica de coeziune”, nu se bucură întotdeauna de succes. Irlanda a reuşit să se refacă cu ajutorul UE, însă după 30 de ani de eforturi susţinute.

În privinţa ţărilor din Europa de Sud şi mai ales a celor din Europa de Est, situaţia este mai complicată din cauza crizei din Zona Euro. Ajutorul este ajutor, însă ţara trebuie şi ea să producă resurse interne pentru dezvoltarea sa, afirmă politologul Aleksei Kuzneţov.

„Politica regională supranaţională nu înseamnă doar tragerea după sine a celor rămaşi în urmă, ci crearea unor condiţii speciale care vor permite în viitor acestor regiuni să se dezvolte singure într-un mod dinamic”.

Migraţia economică din Est creează probleme serioase în vechea Europă. Toate ţările sunt interesate de remedierea codaşilor cu toate că nu vor constitui niciodată un organism monolit, este convins expertul Vladislav Belov.

„Din punctul de vedere al spaţiului unic economico-politic prin care se subînţeleg nu numai organismele de stat, ci şi macroregiunile, nu va fi o economie unică. Vor exista diferenţe pe axa nord-sud, vest-est. Însă nivelul comun va creşte, Bruxelles-ul fiind interesat de acest lucru”.

Potrivit expertului, economiile dezvoltate vor forma nu numai cerinţele pentru importurile de bunuri, ci şi cerinţele interne. Tocmai cerinţele interne constituie unul dintre motoarele principale ale dezvoltării economiei UE în general. Cu cît mai puternică este piaţa internă, cu atît mai mari sunt şansele formării unor noi subiecte economice la nivelul afacerilor mici şi mijlocii şi înfiinţării unor noi locuri de muncă. Prin urmare, va avea loc o creştere demografică, va creşte bunăstarea tuturor. Ne rămîne doar să aşteptăm, de la 30 pînă la 100 de ani.

Ksenia Fokina