„Marea răpire a Europei” de către români şi bulgari

Foto: antena3.ro

Integrarea europeană a fost marcată de un nou scandal. Nouă state europene printre care şi Regatul Unit au ridicat în prima zi din 2014 restricţiile de pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor.

În dimineaţa zilei de 1 ianuarie, presa britanică a relatat pe primele pagini despre „invazia” care urma să se petreacă în următoarele ore, cînd primele avioane şi autocare pline de români şi de bulgari urmau să ajungă în Marea Britanie şi să-i „cotropească”. De fapt, un singur român a ales să-şi caute loc de muncă în Anglia.

Între timp, politicienii germani au cerut Bucureştiului să pună capăt comerţului cu paşapoarte româneşti. Întrucît România este membră a UE, paşaportul acestei ţări dă dreptul deţinătorului ei nu doar să circule liber în Uniunea Europeană, ci şi să se angajeze oficial acolo. Iar paşaportul românesc, conform legislaţiei române, poate fi obţinut de descendenţii cetăţenilor români pînă la gradul III. Potrivit presei germane, doar în anii 2011-2012 au obţinut cetăţenie română peste o sută cincizeci de mii de străini, dintre care cei mai mulţi din Moldova. Iar datorită corupţiei din rîndul funcţionarilor români, paşaportul român este uşor de cumpărat.

Membrii UE şi-au exprimat în repetate rînduri îngrijorarea în legătură cu novicii (România şi Bulgaria). De exemplu, ei nu sînt primiţi în Spaţiul Schengen. Iar la sfîrşitul lunii noiembrie, premierul britanic, David Cameron, a propus colegilor din UE să introducă restricţii de circulaţie liberă a cetăţenilor în interiorul UE. Nu este exclus ca în viitorul apropiat Uniunea Europeană să recurgă la mijloace economice de presiune asupra României pentru a o obliga să controleze mai strict fluxul migraţiei cetăţenilor ei, consideră politologul Aleksandr Konovalov.

„Europenii au înţeles deja că au exagerat cu democratizarea, atunci cînd au permis tuturor ţărilor membre ale UE să circule liber şi să caute de lucru în UE. Acest lucru înseamnă posibilitatea apariţiei în aceste ţări a unui număr mare de forţe de muncă, care fac concurenţă angajaţilor locali. În plus, a crescut numărul infracţiunilor. Ţările UE trebuie să caute metode de protejare a pieţelor lor de invazia imigranţilor”.

Vectorul relaţiilor dintre Bucureşti şi marile capitale ale UE se va stabili după alegerile din Parlamentul European, planificate pentru mai 2014, de asemenea, după alegerile prezidenţiale din România, consideră politologul Vladimir Bruter.

„Europa se aşteaptă ca noua putere din România va duce o politică constructivă şi echilibrată. Dacă nu, este posibil ca Europa să introducă noi sancţiuni”.
Nikita Sorokin