Cum arată sclavia modernă

Foto: izvestiaur.ru

Victor Surugiu

Dacă e să dăm crezare studiilor internaţionale, în ţara noastră sînt prezente semne evidente ale orînduirii sclavagiste, iar după numărul robilor moderni Republica Moldova ocupă locul şase în lume. Aceste date se conţin în raportul elaborat de organizaţia australiană pentru apărarea drepturilor omului Walk Free Foundation, în ajunul Zilei mondiale a luptei cu robia, marcată pe 2 decembrie. Experţii independenţi afirmă că datele studiului nu corespund realităţii, deoarece autorii raportului nu au examinat situaţia la faţa locului, dar au utilizat informaţia difuzată de presa străină, care deseori publică materiale de senzaţii, alimentate de actorii politici.

Întîmplător sau nu, dar recent şi în parlamentul moldovean a parvenit proiectul de lege privind înăsprirea pedepsei pentru traficul de fiinţe umane şi infracţiuni conexe.

De la jugul datoriilor pînă la căsătoria forţată

Potrivit Raportului privind robia modernă (Global Slavery Index 2013), ce conţine informaţie despre 162 de ţări, aproximativ 30 milioane de oameni trăiesc în sclavie. Majoritatea dintre aceştia sînt exploataţi sexual sau în calitate de muncitori necalificaţi. Aceasta este prima publicaţie de acest fel. Reprezentanţii „Walk Free Foundation” menţionează că au extins noţiunea de „robie”, sub care anterior se subînţelegea orînduirea socială în care omul era proprietatea altul om sau a statului.

În abordarea modernă a temei, noţiunea de robie include şi traficul de fiinţe umane, munca silnică şi practici ca jugul datoriilor, căsătoria forţată, traficul şi exploatarea copiilor. O persoană poate deveni sclav, după ce este lipsită de documente şi plasată în nişte condiţii din care nu are ieşire, apoi aceasta, de frică şi fiind ameninţată, este nevoită să facă ceea ce nu doreşte. De asemenea, se iau în considerare riscul de robie şi eficienţa acţiunilor de răspuns ale guvernului faţă de activitatea ilegală.

Potrivit unei organizaţii neguvernamentale, în ratingul robiei mondiale Moldova ocupă locul 6, situaţia la acest capitol fiind mai proastă în Mauritania, Haiti, Pakistan, India şi Nepal. Totodată, după numărul sclavilor ţara noastră a depăşit în mod misterios ţări precum Benin, Cote d`Ivoir, Gambia şi Gabon. Cea mai bună este situaţia în Islanda, Irlanda şi Marea Britanie, care au împărţit locul 160, consideră autorii studiului. Printre primele zece ţări libere de sclavie au intrat şi Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Norvegia, Suedia, Elveţia şi Noua Zeelandă.

Totodată, dacă ţinem cont de cifrele absolute, atunci poziţia ţării noastre este departe de cea de lider. Numărul persoanelor aflate în sclavie pe teritoriul Moldovei constituie 32-35 de mii de oameni. În timp ce cel mai mare aport în sclavia mondială și-l dau India (aproximativ 14 milioane de robi), China (3 mil.) şi Pakistan (2 mil.). Potrivit autorilor studiului, 76% din robi trăiesc în 10 ţări: India, China, Pakistan, Nigeria, Etiopia, Rusia, Thailanda, Kongo, Myanmar şi Bangladeş.

În topul ratingului, Moldova s-a pomenit, în mod straniu, în legătură cu raportul numărului de robi la populaţia ţării. China, de exemplu, a ocupat locul 84. Ucraina – locul 86 (120 de mii de robi moderni la 45,6 milioane de locuitori).

Particularităţile sclaviei naționale

„Există motive serioase pentru a afirma că studiul nu corespunde realităţii, - menţionează unul dintre experţi. – Dacă în unele ţări, aşa-numiţii robi moderni în realitate sînt mai mulţi, atunci pentru alte state datele au fost exagerate. În ceea ce priveşte Moldova, autorii raportului, nefiind documentaţi despre situaţia reală, s-au bazat doar pe relatările din presă, în care ţara noastră figurează deseori în contextul traficului de fiinţe umane, a muncii silnice şi exploatării sexuale.

În realitate, dacă cetăţenii noştri muncesc ca robii, atunci aceasta are loc nu pe teritoriul Moldovei, cum se arată în raport, ci peste hotare, unde aceştia pleacă la muncă, de cele mai multe ori, ilegal. Se întîmplă că furnizorii forţei de muncă le iau paşapoartele, le limitează libertatea. Şi nu se ştie ce se întîmplă mai departe cu ei. Persoanele fără paşapoarte şi bani nu pot merge nici la poliţie, nici să plece acasă. Ele se transformă în sclavi adevăraţi. Însă o asemenea robie este ascunsă de oamenii liberi, deşi se practică pe scară largă.

Astfel, în unele ţări, în situaţia de robi se pomenesc constructorii din ţările postsovietice. Aceştia lucrează cîte 12 ore şi se înghesuie în condiţii straşnice în vagonete, în ateliere sau la obiectele de construcţie. Ei primesc un salariu mai mic decît cel promis sau în general nu sînt remuneraţi pentru munca lor.

Pe de altă parte, în noţiunea de sclav se înscriu şi deţinuţii din închisorile moldoveneşti. Se cunosc cazuri cînd oameni aflaţi după gratii erau obligaţi să lucreze cîte 16-17 ore pe zi, fiind ameninţaţi cu pedeapsa, şi dormeau, în cel mai bun caz, doar 4 ore. Însă la acest capitol, autorii studiului operează cu date învechite, deoarece în ultimul timp situaţia s-a ameliorat odată cu reducerea semnificativă a numărului deţinuţilor. Situaţia din instituţiile penitenciare este monitorizată minuţios de către reprezentanţii instituţiilor internaţionale, iar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie au fost alocate zeci de milioane de lei.

Aşa sau altfel, în pofida faptului că studiul este unul controversat, este timpul să ne întrebăm prin ce se explică aceşti indicatori, oare doar prin imagine? Sau funcţionarii, probabil, cultivă intenţionat psihologia robului? În raport se arată că sclavia are legătură directă cu corupţia. Cu cît e mai înalt nivelul de corupţie în ţară, cu atît e mai mare robia. Şi în acest raţionament este un dram de adevăr”.

Pedepsele vor fi înăsprite

Funcţionarii noştri consideră, probabil, că singura metodă de luptă cu sclavia modernă este înăsprirea legislaţiei. Pentru modificarea sancţiunilor pledează insistent instituţiile europene.

Codul penal în actuala redacţie prevede pedepse dure pentru robie şi infracţiuni similare, iar în perspectivă sancţiunile ar putea fi înăsprite. Pentru impunerea şi menţinerea persoanei în condiţiile cînd o altă persoană o deţine în proprietate, o impune la convieţuire sau căsătorie, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de pînă la 10 ani. Destul de dur este pedepsită şi munca silnică, sclavia sexuală, constrîngerea la practicarea prostituţiei. O atenţie deosebită este acordată traficului de persoane, atît adulte, cît şi minore.

În timpul apropiat vor intra în vigoare modificările ce prevăd pedeapsă pentru constrîngerea la maternitatea surogat. Utilizarea femeii în această postură, dacă are loc prin înşelăciune, ameninţare sau abuz de vulnerabilitate, se pedepseşte cu închisoare pe un termen de la 6 pînă la 12 ani.

De asemenea, urmează să intre în vigoare modificările îndreptate împotriva organizatorilor cerşitului şi prostituţiei. Este vorba despre amenzi mari (pînă la 20 de mii de lei) şi închisoare (pînă la 3 ani). Răspunderea penală îi aşteaptă şi pe cei care profită de pe urma serviciilor victimelor traficului de fiinţe umane: aceştia riscă puşcărie pînă la 12 ani. Cei care îi vor impune pe oameni să lucreze împotriva voinţei lor vor fi pedepsiţi cu închisoarea de pînă la 6 ani, iar în cazul funcţionarilor publici – pînă la 10 ani. Amendamentele la Codul penal prevăd, de asemenea, sancţiuni pentru prelevarea ilegală a organelor şi ţesuturilor umane.