Anularea imunității parlamentare ca truc preelectoral

Foto: noi.md

Victor SURUGIU

În ajunul alegerilor parlamentare, în Moldova au fost reluate discuţiile despre anularea imunităţii parlamentare, ce le oferă deputaţilor o protecţie sigură față de urmărirea penală. Însă majoritatea observatorilor cred că aleşii poporului nu vor avea curajul să renunţe la imunitate. Potrivit lor, în cel mai responsabil moment se vor găsi o sumedenie de motive pentru a „torpila” această iniţiativă.

Iniţiativă benevol-obligatorie

În ultimii ani acţiunile electorale privind anularea imunităţii în Republica Moldova au devenit o tradiţie. În cadrul unei campanii electorale deputaţii PLDM chiar au promis să renunţe in corpore la imunitatea parlamentară. În anul 2012 ei au elaborat şi un proiect de lege în acest sens, însă ceilalţi membri ai alianţei de guvernare – democraţii şi liberalii – nu l-au susţinut. Apropo, în mesajele lor electorale ei tot apelează regulat la această temă.

Recent, comisia parlamentară pentru securitate a avizat un nou proiect de lege privind anularea imunităţii parlamentare, propus de coaliţia de guvernare. În prezent, alesul poporului poate să-şi piardă imunitatea, dacă pentru aceasta va vota majoritatea deputaţilor la cererea procurorului general. Modificările la Constituţie permit iniţierea urmăririi penale a deputaţilor fără o decizie prealabilă a parlamentului.

Este evident că deputaţii şi-au pus benevol-obligatoriu semnăturile sub iniţiativa cu privire la anularea imunităţii. Proiectul de lege a fost susţinut chiar şi de cei, pentru care renunţarea la imunitate ar putea însemna un risc serios de a nimeri pe mîinile justiţiei. Spre exemplu, democratul Valeriu Guma, care este dat în căutare internaţională după condamnarea de către instanţa românească la patru ani de închisoare pentru mituirea unui funcţionar.

Mulţi deputaţi din coaliţia de guvernare se tem să-și piardă imunitatea şi din cauza prognozelor privind schimbarea situaţiei politice după alegeri în favoarea actualei opoziţii. În cazul unui asemenea scenariu, imunitatea parlamentară ar putea să le fie de folos actualilor guvernanţi. Or, comuniştii i-au acuzat în repetate rînduri de organizarea dezordinilor în masă şi de pogromurile din aprilie 2009, nemaivorbind de corupţie şi alte păcate. Opoziţia a insistat și asupra retragerii imunităţii lui Mihai Ghimpu şi a altor parlamentari, în dosarul uzurpării puterii de stat.

Jocuri electorale

Pe acest fundal, nu este de mirare că majoritatea experţilor califică noua iniţiativă drept un truc electoral şi un PR politic. Partidele de guvernămînt reanimează periodic această idee, deoarece ea este susţinută de cetăţenii de rînd. De data aceasta, pentru lansarea proiectului de lege a fost ales şi un moment foarte potrivit: dezbaterea acestuia va atinge apogeul în ajunul alegerilor parlamentare.

Iniţiativa de modificare a Constituţiei trebuie examinată în parlament cel puţin 6 luni înainte de a fi supusă votului – această perioadă este prevăzută pentru discutarea documentului şi desfăşurarea consultărilor. Între timp deputaţii vor ajunge în pragul alegerilor şi vor putea utiliza acest as din plin.

Totodată, autorii proiectului de lege înţeleg că în actualele condiţii există o mare probabilitate că această iniţiativă nu va fi susţinută în parlament. Pentru modificările în Constituţie trebuie să voteze două treimi din deputaţi – 67 din 101. Comuniştii şi-au anunţat deja dezacordul – la comisia pentru securitate ei au votat împotrivă.

E puţin probabil ca opoziţia să-şi schimbe părerea, deoarece ea vede acest proiect drept o ameninţare la adresa ei. Potrivit deputatului PCRM, Artur Reşetnicov, proiectul este îndreptat împotriva comuniştilor, cu care puterea va lupta în anul electoral prin presiuni şi ameninţări. În opinia comuniştilor, acest proiect de lege nu trebuie adoptat în situaţia cînd toate organele de drept se află sub controlul direct al partidelor puterii.

Argumentele PCRM nu sînt lipsite de temei: să ne amintim de cererea Procuraturii Generale privind ridicarea imunităţii lui Vladimir Voronin în dosarul privind neglijenţa în serviciu în timpul protestelor din aprilie 2009. Opoziţia este gata să revină la examinarea acestui proiect doar după ce va fi făcută ordine în justiţie.

În calitate de artilerie grea, care va bloca modificările, ar putea interveni Curtea Constituţională. Înalta curte şi-a dat avizul pozitiv, însă preşedintele CC, Alexandru Tănase, şi-a expus opinia separată privind riscurile ce le comportă anularea imunităţii parlamentare. În opinia lui, acest fapt limitează democraţia şi îndepărtează de la esenţa statului de drept. Legile conţin un şir de lacune, ce permit să fie solicitată din nou poziţia Curţii Constituţionale – de exemplu, în cazul modificării textului proiectului de lege.

Sub masca luptei împotriva corupţiei

Europa priveşte cu mirare animozităţile din parlamentul nostru în jurul imunităţii deputaţilor. Majoritatea statelor europene consideră că imunitatea este un element necesar pentru statutul deputatului, ce îi asigură independenţă şi posibilitatea de a-şi exercita mandatul fără a ţine cont de relaţiile cu puterea sau organele de drept.

Practic, în toate ţările Uniunii Europene un parlamentar este foarte greu de reţinut. Excepţie fac doar cîteva state, în care deputatul nu se bucură de imunitate în cazul reţinerii şi arestului: Olanda, Irlanda, Malta şi Cipru. Totodată, în Irlanda, deputatul nu poate fi reţinut în incinta legislativului şi în drum dintre sau înspre parlament (această regulă însă nu se răsfrînge asupra arestului pentru trădarea Patriei sau încălcarea ordinii publice). În Belgia şi Luxemburg imunitatea deputatului se aplică doar pe durata sesiunii parlamentare. În alte ţări imunitatea parlamentară există, dar în alte forme.

Se pare că lipsirea completă a deputaţilor moldoveni de acest statut special le-ar putea aduce mai multe daune decît foloase. În actuala situaţie de instabilitate politică lucrurile s-ar putea agrava – sub lozinca luptei împotriva corupţiei, anularea imunităţii ar putea inspira mai multe dosare împotriva oponenţilor politici. În asemenea condiţii, lupta obişnuită pentru influenţă şi putere va fi mascată sub lupta anticorupţie. Or, autorităţile dispun de suficiente pîrghii pentru a provoca fabricarea dosarelor penale, urmăriri judiciare şi reţineri.

„Institutul imunităţii parlamentare din Moldova ar putea fi modernizat, - consideră avocatul Vitalie Nagacevschi. – Cei care în prezent pledează pentru anularea completă a imunităţii ar putea studia experienţa soluţionării acestei probleme de către democraţiile europene şi modifica legislaţia în vigoare. Sper că nu se va ajunge pînă la anularea totală a imunităţii şi vor fi stabilite limitele acesteia. Trebuie să există o delimitare clară – în ce cazuri deputatul poate fi tras la răspundere fără acordul parlamentului și în ce cazuri va fi nevoie de permisiunea legislativului în acest sens”.