Curtea a admis astfel sesizarea liberalilor, constatînd că întrebările formulate de Igor Dodon depășesc competențele constituționale ale președintelui și nu pot fi supuse referendumului.
Instanța a examinat în mod separat cele patru întrebări ce urmau a fi adresate cetățenilor, stabilind dacă acestea țin sau nu de competența șefului statului. Astfel, la chestiunea privind abrogarea „legii miliardului”, Curtea relevă că dreptul constituțional nu-i conferă președintelui aceste competențe în materie de legiferare. Potrivit magistraților, abrogarea unei legi nu poate fi supusă unui referendum consultativ.
Cu privire la acordarea de drepturi suplimentare președintelui de dizolvare a Parlamentului, precum și reducerea numărului de deputați în Parlament, Curtea reține că președintele nu dispune de dreptul de a iniția modificarea Constituției. Potrivit CCM, dizolvarea Parlamentului este prevăzută ca un mecanism de contrabalanță, și nu unul care ar genera crize politice. „Extinderea competențelor șefului statului nu este compatibilă cu logica regimului parlamentar”, se arată în decizia Curții.
La întrebarea cu privire la studierea disciplinei „Istoria Moldovei” în școli, Curtea a stabilit că această problemă ține de competența mediului academic, și nu al celui politic. „Chestiunea urmează a fi abordată de către experți și savanți”, se menționează în decizia Curții.
Adăuga comentariu