Datorită rolului major pe care acești doi sfinți l-au avut în răspîndirea creștinismului, Biserica a rînduit ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul este stabilit în funcție de data Paștelui și mai este cunoscut și ca Postul de Sînpetru, deoarece în calendarul popular, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este cunoscută sub numele de Sînpetru de vară.
Odată cu această mare sărbătoare reînvie o serie de tradiții și obiceiuri.
Astfel, credincioșii merg la biserică și duc mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri. Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de Sînpetru.
De asemenea se mai povestește că în acestă zi de Sînpetru, pe la miezul nopții, cerul se va deschide și Sfîntul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.
Sînpetru de vară indică și miezul verii agrare, perioada secerișului, deoarece se zice că Sfîntul Petru este patronul agriculturii și răspunzătorul de recolte. Acum este bun prilej pentru gospodari să calce ceapa și usturoiul, pentru a avea roade din belșug.
Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este asociată cu licuricii ce luminează drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci cînd Sînpetru plesnește din biciul său ies scîntei ce cad și se transformă pe pămînt în licurici.
Pe lîngă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, în popor se vorbește și despre superstițiile legate de Sînpetru, și anume :
Adăuga comentariu