Cercetătorii au urmărit legătura neobișnuită între coarnele și aripile gîndacilor de bălegar.
Coarnele gîndacilor au fost considerate mult timp un exemplu de noutate evolutivă - o trăsătură care pare să fi apărut fără nicio legătură cu partea sau structura veche a corpului.
În urma unui experiment realizat de biologii evolutivi de la Indiana University din Bloomington, s-a descoperit că genele aripilor devin active în cea mai timpurie etapă a creșterii coarnelor, după care o nouă grupă de gene răspunde de dezvoltarea ulterioară a coarnelor. După cum remarcă cercetătorii, noua lucrare necesită o regîndire a ceea ce însemna de obicei noutate evolutivă. Acum se presupune că toată diversitatea evolutivă poate fi realizată de o singură rețea genetică, care a fost folosită cu milioane de ani în urmă pentru a forma fiecare organ (în cazul gîndacilor, și aripi pentru zbor, și coarne pentru protecție).
Adăuga comentariu