Oamenii de știință au găsit o nouă explicație pentru apariția stîngacilor

Oamenii stîngaci reprezintă o zecime din populația lumii și nu au avut o reputație bună de-a lungul istoriei – pe vremuri, erau persecutați și etichetați drept malefici.

Teoriile care ar explica această predispoziție variază, iar un exemplu este cel al mamelor cu vîrste înaintate care decid să aibă copii. Cercetările realizate pînă acum arată că stîngacii capătă această trăsătură dinainte de a se naște. Încă din a treisprezecea săptămînă de sarcină, bebelușii au tendința de a suge ori degetul drept, ori cel stîng.

Un studiu publicat în jurnalul eLife arată că predispoziția oamenilor spre a fi dreptaci sau stîngaci ar putea să aibă legătură cu măduva spinării. Cercetarea a fost condusă de Sebastian Ocklenburg, Judith Schmitz și Onur Gunturkun de la Ruhr University Bochum, alături de colegii lor din Olanda si Africa de Sud. Ei au descoperit că activitatea genelor din măduva spinării poate să determina ce mînă va fi dominantă.

Mișcările brațului și a mîinii încep în creier, în zona cortexului motor, de unde sînt transmise semnale către măduva spinării care conduc la mișcarea propriu-zisă. Pînă la vîrsta de 15 săptămîni, cortexul motor și măduva spinării ale fetusului nu se sînt conectate.

Astfel, creierul alege o mînă preferată înainte ca măcar să o poată controla. Modul diferit de manifestare a genelor afectează părțile stîngi și drepte din măduva spinării în mod diferit – iar de aici apar oamenii stîngaci și cei dreptaci.

Cît despre motivul pentru care oameenii stîngaci sînt o raritate, cercetătorii de la Northwestern University au o teorie. Ei cred că procentul mic de stîngaci este un rezultat al evoluției umane și al condiționării sociale.

Maiexact, oamenii au evoluat să favorizeze capacitatea de a fi dreptaci, astfel încît cei care se abat de la normă se autocondiționează să fie la fel. Desigur, acest lucru nu se întîmplă mereu, de unde și procentul mic de oameni stîngaci.

Totuși, diferențele neurologice dintre stîngaci și dreptaci sînt mici, iar știința a arătat că între cele două categoorii nu există distincții de comportament sau la nivel psihologic.