Cancerul este una dintre principalele cauze de mortalitate în rîndul oamenilor. Oamenii de știință încă lucrează la elucidarea apariției acestuia și tratarea lui. O genă „săritoare”, cunoscută pentru cauzarea cancerului și a altor boli neurologice ar fi ajuns la oameni de la plante.
Oameni de știință de la Universitatea Adelaide din Australia au arătat că genele transferate între specii au schimbat radical genomul din prezent al mamiferelor și au fost un factor importat în evoluția speciei.
Cercetătorii au găsit două gene „săritoare” de-a lungul a 759 de specii de plante, animale și ciuperci. Aceste gene sînt mici bucăți de ADN care se pot copia de-a lungul genomului. Oamenii de știință au descoperit că au existat transferuri între specii și chiar de la plante la oameni, de-a lungul evoluției.
Genele L1 și BovB au ajuns în ADN-ul mamiferelor de la organisme străine. Este pentru prima dată cînd este demonstrat că gena L1 a sărit de la o specie la alta. „Cum fac asta? Încă nu știm dar este posibil ca în acest transfer să fie implicați țînțarii, virușii sau căpușe. Este un puzzle”, a declarat David Adelson, unul dintre oamenii de știință din spatele studiului.
Pînă acum se credea că gena L1 se transmitea de la părinte la copil, dar acum pare că se și poate transfera. L1 a fost asociat cu cancerul și cu alte boli neurologice. Înțelegerea moștenirii acestui element ar putea duce la o ințelegere mai bună a acestor boli.
În prezent, 25% din genomul vacilor și oilor este compus din astfel de gene „săritoare”, care au provenit de la alte organisme. „Gîndește-te la genele săritoare ca la niște paraziți. Se pot introduce în ADN apoi se pot reproduce și pot cauza schimbări în genom”, a mai spus Adelson.
Cercetătorii au găsit L1 în plante și animale și foarte rar la ciuperci. De asemenea, ei au găsit că acest L1 lipsește de la două mamifere monotreme australiene (ornitorincul și echidna), ceea ce demonstrează că gena a intrat treptat în mamifere monotreme. „Credem că intrarea lui L1 în genomul mamiferelor a fost un element cheie al dezvoltării rapide al mamiferelor în ultimii 100 de milioane de oameni”, a mai zis Adelson.
Adăuga comentariu