Alexandru Stucalov: "Gardul din fontă al parcului este comoara arhitecturală a orașului"

Patrimoniul istoric al Chișinăului trebuie tratat cu dragoste, iar părțile lipsă din gardul, care este cartea de vizită al Parcului Ștefan cel Mare din Chișinău, ar putea fi restaurate prin instalarea unor porți noi sau a unor secțiuni de gard realizate în același stil, așa cum s-a făcut anterior, cînd a fost instalat monumentul lui Alexandru al II-lea în 1886.

Astfel a comentat expertul în istoria orașului nostru, Alexandru Stucalov, pentru Noi.md, distrugerea parțială a gardului Parcului Ștefan cel Mare, în care, printre altele, s-a făcut anterior o trecere către barul construit pe locul fostei toalete publice, ceea ce a provocat o indignare justificată în rîndul cetățenilor.

Alexandru Stucalov a explicat că gardul din fontă al Parcului Ștefan cel Mare este o adevărată comoară arhitecturală a orașului, fiind proiectat de remarcabilul arhitect Alexandru Bernardazzi în 1860. Acesta a fost turnat la o fabrică din Odesa, iar apoi a fost adus la Chișinău, unde a fost instalat între anii 1861 și 1866. Adică, acest gard al lui Bernardazzi are o vechime de peste 160 de ani.

Alexandru Stucalov a amintit că, atunci cînd a fost ridicat monumentul lui Alexandru al II-lea în centrul Chișinăului, în 1886, la fabrica lui Șerbov au fost realizate suplimentar, conform schițelor, o poartă și un gard identic cu cel original.

"Adică, problema este că gardul a fost schimbat. El era în jurul parcului. Apoi a fost înlăturat, inclusiv în perioada sovietică. Deci, problema este că gardul ar trebui să fie apreciat. Puteai să faci o trecere la necesitate, dar trebuia să faci acest lucru cu grijă. Trebuiau comandate niște porți asemănătoare, în stilul acestui gard, așa cum s-a făcut, de exemplu, la instalarea monumentului lui Alexandru al II-lea. Atunci au făcut bare de gard suplimentare și o poartă în stilul acestui gard, pentru că pînă atunci nu existau", a spus expertul în istoria orașului nostru.

"Adică, dacă ar fi coordonat această trecere, ar fi făcut un gard, poartă în stilul original, atunci poate că era în regulă. Căci acest lucru s-a mai întîmplat în istoria acestui parc. Cîte secțiuni de gard au fost dărîmate, pentru că parcul era îngrădit în totalitate. Trebuie să tratăm patrimoniul nostru istoric cu dragoste și să ne asigurăm că nu este doar un gard rupt", a subliniat el.

Acesta a atras încă o dată atenția asupra faptului că gardul din fontă al Parcului Ștefan cel Mare este creația lui Alexandru Bernardazzi și reprezintă patrimoniul istoric al orașului nostru, care ar trebui să fie prețuit și protejat.

De remarcat faptul că, dacă vă veți plimba în jurul Parcului Ștefan cel Mare, veți vedea că gardul nu este intact. De asemenea, există încă zone în care acesta nu există, în special de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare.

Anterior, Ion Ștefăniță, expert în patrimoniu și fost director al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a declarat pentru Noi.md că părțile lipsă ale gardului, care este cartea de vizită a Parcului Ștefan cel Mare din centrul capitalei, ar trebui să fie restaurate, iar Ministerul Culturii trebuie să găsească resurse financiare pentru a reconstrui acest monument istoric al orașului.

Redacția Noi.md a transmis o solicitare Ministerului Culturii, pentru a afla dacă autoritățile au alocat bani pentru reconstrucția părților problematice din gardul Parcului Ștefan cel Mare, însă pînă la ora publicării articolului nu am primit nici un răspuns.