În așteptarea siestei sau Pentru greci - o tradiție, pentru europeni – un vis

În fiece an, vara, timp de două luni cetățenii Moldovei suferă de caniculă. Și la mijlocul lui iulie, curent în unele localități mercurul termometrelor stradale a trecut de +40 grade Celsius. În acest an Republica Moldova s-a aflat în epicentrul temperaturilor extreme. Canicula a afectat sănătatea cetățenilor moldoveni – cca 30 de persoane au avut insolații. Și an de an arșița e tot mai mare. Coduri galbene și portocalii de temperaturi anormale se prevăd și pentru luna august.

În multe țări din Europa și America latină această problemă este parțial soluționată cu ajutorul siestei – odihna de după-amiază. Poate, și Republica Moldova ar trebui să urmeze acest exemplu? Corespondenta portalului Noi.md a discutat subiectul dat cu cetățenii Moldovei, reprezentanți ai diferitor profesii.

De căldură, se coșesc plăcile de beton

La mijlocul lunii iulie Serviciul meteorologic de stat a înregistrat cea mai înaltă temperatură a verii a.2024 – +39,8 grade. Tot în aceste zile, termometrele multor vilegiaturiști arătau la umbra chiar și +44 de grade. În spațiu deschis era chiar imposibil să te afli, aveai senzația să ai nimerit într-o baie foarte fierbinte, nici nu se putea respira. Ce mai, ziua apa în bazin ajungea la +37,2 de grade!

În această perioadă de temperaturi extreme, serviciile de la Chișinău au descoperit chiar containere de gunoi topite, pe direcția Strășeni drumarii au descoperit zone în care plăcile de beton se ridicaseră din cauza căldurii, iar în Cahul un incendiu a distrus peste 10 hectare de pădure.

Și astfel de perioade călduroase avem în fiecare vară, an de an numărul zilelor toride crește. Avem ani, în care căldurile insuportabile durează timp de o lună și jumătate – două. Practic nu știi unde să mergi, unde să găsești temperatura confortabilă, care te va ajuta să supraviețuiești acestei anomalii meteorologice.

Gradele cresc

Se știe, că ea este rezultatul schimbărilor climatice, a încălzirii globale. Fenomenul dat este fixat și de specialiștii moldoveni în domeniul hidrometeorologiei. Monitorizarea constantă a indicatorilor climatici este realizată de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHMS) al Republicii Moldova din anul 1886. Conform raportului „Caracteristicile climatice și agro-climatice ale verii pe teritoriul Moldovei”, publicat pe site-ul SHMS, cea mai călduroasă lună de vară din țara noastră este iulie. Cea mai ridicată temperatură a aerului pentru sezon a fost observată în august - +42,4ºС (în orașul Fălești pe 7 august 2012), iar temperatura maximă la suprafața solului în unele zile poate ajunge la +74ºС (Leova, 19 iulie 2007).

Numărul total de zile cu temperaturi ridicate ale aerului (+30ºС și peste) pe sezon este de aproximativ o lună pe întregul teritoriu, iar maxima a atins 62 de zile (Bravicea, a.2012).

Cel mai mare număr de zile cu temperaturi de +35ºС și peste a fost înregistrat în 2012 la Fălești (35 de zile). Temperaturi ale aerului de +40°C și mai mari pe teritoriul Moldovei au fost observate în anii 2000, 2002, 2007 și 2012, se arată în raportul Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

Din observațiile efectuate la stația metrologică din Chișinău, meteorologii au mai constatat, că în mai puțin de 100 de ani (1887-1980), temperatura medie anuală a aerului a crescut în medie la fiecare 10 ani cu aproximativ 0,05°C, iar în termeni de un secolul reiese că temperatura a crescut în medie cu 0,5ºС. Studierea regimului de temperaturi în perioada anilor 1981 - 2010 a făcut posibilă concluzia, că la fiecare 10 ani creșterea medie a fost de aproximativ 0,63ºC, iar în termeni de 100 de ani - 6,3ºC. Oamenii de știință afirmă că creșterea bruscă a temperaturilor medii anuale în această perioadă a fost cauzată de creșterea temperaturii aerului primăvara, vara și toamna.

Va fi și mai fierbinte

În Strategia de Adaptare la Schimbările Climatice în Republica Moldova -2020, adoptată de Guvern în decembrie, 2014, și în versiunea prelungită și renovată a documentului, întitulat deja Programul Național de adaptare la schimbările climei-2030, în afară de faptul, că se constată o creștere a temperaturii medii anuale a aerului, au fost făcute și prognoze ale scenariilor climatice pentru țara noastră în următoarele șase decenii.

Documentul precizează că „fenomenele extreme rare în prezent, cu temperaturi absolute maxime de + 34-35°C între anii1961-1990, pe viitor ar putea deveni temperaturi medii de vară”. E de așteptat ca spre jumătatea secolului temperatura aerului în țară să fie cu 1,7-2 °C mai mare ca în ​​anii 1961-1990. Spre finele secolului, conform pronosticurilor, temperatura va spori cu 4-5°C, dacă emisiile globale de gaze cu efect de seră nu vor scădea semnificativ.

Însă aceasta nu e de ajuns

În afară de strategiile și programele naționale adoptate la nivel de stat, autoritățile locale organizează în municipii și centre raionale evenimente specifice: montează corturi unde se poate bea apă, măsura tensiunea arterială, beneficia de un prim ajutor, dacă o persoană aflată în strada pe o asemenea căldură se simte rău la un moment dat.

În ceea ce privește agenții economici, legea îi obligă pe angajatori să creeze un mediu favorabil la locurile de muncă ale angajaților: să instaleze aparate de aer condiționat, să-i aprovizioneze cu apă potabilă (între 2 și 4 litri pentru fiecare angajat). Dacă activitatea de muncă a unei companii implică lucrări în aer liber (construcții, agricultură, lucrări rutiere etc.), atunci, la discreția angajatorului, se propune fie modificarea programului de lucru, începerea activităților mai dimineață, fie prelungirea pauzei de masă, prelungirea programului zilei de lucru.

Ar fi un model de urmat?

Da, legislația recomandă angajatorilor să aibă grijă de oamenii pe care îi angajează, dar poate că ar trebui să privim mai atent la practica și experiența unor țări precum Spania, Italia, Grecia și altele, care preferă să aștepte trecerea căldurii de vară, care afectează negativ sănătatea umană, prin introducerea la nivel de stat a siestei? În Grecia astăzi siesta durează între orele 14 și 17 , în Spania – între orele 13 și 17, în Italia – între orele 13 și15-16, în Cipru – între orele 14 și 16.

Siesta - un fenomen obișnuit pentru greci, spanioli, italieni, portughezi, cetățenii mai multor țări din America Latină, a devenit în ultimii ani un vis pentru locuitorii multor țări europene, inclusiv Republica Moldova. Din ce în ce mai des auzim de la oameni, că ar fi bine ca țara noastră să legalizeze siesta pe timp de vară, pentru că, plus la faptul că în această perioadă de timp oamenii pot aștepta să scadă căldura, ei ar putea trage și un pui de somn, pentru a-și reface forțele și energia vitală.

Un studiu realizat în Grecia a arătat, că un pui de somn de cca 30 de minute îmbunătățește circulația sanguină, dar și starea generală a organismului, previne depresia, ameliorează stresul, îmbunătățește memoria, restabilește performanța și face ca o persoană să fie trează pe parcursul serii. Grecii, pentru care siesta este un cult, au descoperit că un pui de somn în timpul zilei reduce riscul de boli cardiovasculare, infarct miocardic la bărbații tineri și menține tensiunea arterială normală în timpul zilei.

Dar este important să nu exagerăm cu somnul în timpul siestei, altfel riscăm să avem dureri de cap și insomnie noaptea. Prin urmare, ideal ar fi să tragem un pui de somn de cca 30 de minute în aceste 2-3 ore, iar în restul timpului doar să așteptăm scăderea căldura citind, urmărind un film sau vorbind cu colegii ori familia. Majoritatea lucrătorilor medicali, pe care corespondenta Noi.md i-a rugat să se expună cu privire la introducerea siestei în Moldova , nu au nimic împotriva acestui gen de restabilire a forțelor organismului, dar au îndoieli că asta ar fi posibil în condițiile noastre, unde nu există asemenea tradiții. Dar medicii îi îndeamnă mereu pe cetățeni să aibă grijă de sănătatea lor și în timpul celor mai ridicate temperaturi din zilele de vară, să încerce să nu iasă afară, da să-și planifice activitățile fie dimineața, fie seara. Mai ales persoanele în etate, persoanele care suferă de boli cardiovasculare și copiii ar trebui să evite plimbările pe timp de caniculă.

Relaxarea nu are rost

Cetățenii Moldovei au opinii diferite despre aceea dacă țara noastră are nevoie de siesta, dat fiind că pandemia a făcut propriile ajustări, a perturbat programul obișnuit al unor companii, care au introdus frecvența liberă și și-au trimis angajații la munca de la distanță pentru a economisi din contul serviciilor comunale, a întreținerii echipamentelor și a altor cheltuieli.

Președintele organizației republicane „Protecția Consumatorului” Petru Guțul consideră, că nu are rost să introducem siesta în Moldova, pentru că în acest caz nimeni nu va mai lucra. – Despre ce siestă vorbiți? – a întrebat-o P. Guțul pe jurnalista Noi.md. – La noi și așa nimeni nu vrea să lucreze, iar dacă se introduce siesta la nivel legislativ, atunci în țară va avea loc o prăbușire totală. Relaxarea nu are rost, lăsați-i să lucreze, mai ales pe funcționarii care nu fac nimic. Și unde este garanția că se vor odihni în acea pauză, da nu vor merge să rezolve probleme personale, adică se vor afla oricum sub soarele arzător? Este puțin probabil ca tradițiile străine să prindă rădăcini în țara noastră în forma, în care ele trebuie să existe cu adevărat.

Bine că deja se vorbește despre aceasta

Tamara Ababii, co-fondatoare a Teatrului Playback „Chernila”, care anual în timpul verii lucrează ca profesoară la tabăra de vară pentru copii „Argos” de pe insula grecească Thassos, în glumă se autodefinește ca „expertă în somnul de după-amiază”, într-un comentariu pentru Noi.md a spus, că visul ei este o siesta în Moldova, și a menționat că, cel mai probabil, este ceva ireal, puțin probabil să fie introdus, de exemplu, în capitală. ” La noi, siesta este foarte greu de implementat în condițiile urbane”, - spune T. Ababii. – În timpul unei pauze de masă de două ore, nu toți lucrătorii vor putea ajunge acasă pentru a avea timp să se odihnească confortabil. Ar prefera să stea într-un birou sau un centru comercial cu aer condiționat. Micii antreprenori, desigur, își reglează personal orele de muncă, dar e puțin probabil ca în mijlocul zilei un comerciant să-și adune și iar să expună marfa pe tarabă. Da ce facem cu ziua de lucru de opt ore? Va trebui să mutăm începutul zilei de lucru la ore mai devreme, iar bugetarii încep activitatea la opt dimineața. Asta înseamnă, că este necesar să fie schimbate orele de deschidere a grădinițelor - la 6-6.30, ceea ce nu le-ar conveni tuturor.

Interlocutoarea Noi.md a menționat, că e destul de dificil să introduci tradiții noi, dar e bine că deja se vorbește despre aceasta și că ideile noastre au adepți. Poate, putem începe cu niște lucrări fizice foarte complicate, spre exemplu, în construcții, propune Tamara Ababii.

Totul depinde de genul afacerilor

În opinia doctorului în biologie Ilia Trombițchii,cunoscut ecologist, director executiv al Asociației internaționale a păstrătorilor r.Nistru Eco-TIRAS, întrebarea privind introducerea sau neintroducerea siestei depinde de genul afacerilor.

– Spre exemplu, în magazine desigur da, trebuie introdusă siesta, dar numai pentru lunile de vară, – își expune punctul de vedere I.Trombițchii. – În oficii, probabil, nu, acolo funcționează climatizoarele. În restaurante - în funcție de categoria vizitatorilor – funcționari sau turiști. Și tot așa...

Nu e destul pentru o lege

Dacă privim din punct de vedere economic, atunci, cum a declarat anterior pentru Noi.md doctorul în economie Mihail Poisic, introducerea siestei și modificarea orelor în programul de lucru nu ar oferi nici avantaje evidente, nici dezavantaje evidente. Potrivit expertului economic, la noi nu există acele temperaturi extreme de lungă durată, care să impună autoritățile să introducă siesta la nivel legislativ.

– Pentru acest răstimp nu are sens să fie modificat programul printr-un decret sau lege, - spune M. Poisic. - Dar nimeni nu împiedică angajatorii să stabilească, vara, un program de lucru convenabil pentru angajați. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei care lucrează în spațiu deschis - de exemplu, constructorii. Pentru astfel de categorii, chiar este indicat să se facă pauze în timpul căldurii maxime.

Desigur, căldura anormală afectează negativ sănătatea cetățenilor, provoacă insolație, leșin, accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic și alte afecțiuni, dar mulți dintre cetățenii noștri, aflați într-o situație financiară dificilă, nu acordă atenție acestui lucru; mai important e să facă bani pentru a supraviețui. Așadar, la întrebarea corespondentei Noi.md ce părere au despre siesta, unii comercianții de la piață au răspuns că se vor odihni pe ceea lume, dar acum nu au timp. Cică, grecii au fost mereu leneși, iar moldovenii - harnici, și tot felul de sieste-s pentru leneși.

IA și banii mari – iată cursul corect

Fiecare dintre interlocutorii Noi.md are propriile idei și argumente cu privire la introducerea siestei în Moldova, dar merită să plecăm urechea și la opinia savanților, care ne îndeamnă să ținem cont și de orele biologice firești ale omului. Ei spun, că peste opt ore după trezire, oamenii suportă o cădere a forțelor, care pot fi lesne restabilite în timpul siestei. Dar dacă la nivel de stat o atare lege nu poate fi adoptată, poate că angajatorii ar trebui să-și dorească sporirea capacității de muncă a angajaților și să organizeze o încăpere pentru odihnă pe termen scurt. În lume există multe exemple de companii, cărora le pasă de angajații lor, de ce să nu luăm exemple de la ele? Că doar un angajat odihnit este un membru eficient al echipei.

Oricum, și Moldova va trebui să se adapteze schimbărilor climatice globale. Astăzi, în condițiile în care Republica Moldova a devenit candidată la aderarea la UE, pentru a se armoniza cu legislația Uniunii Europene țara noastră își ajustează cadrul de reglementare la standardele europene. Ar fi logic, ca UE să investească în prevenirea consecințelor schimbărilor climatice sumele enorme de bani, pe care le alocă înarmării, iar Moldova i-ar urma exemplul și nu ar achiziționa sisteme de apărare aeriană ineficiente și costisitoare. Pentru ca împotriva acestui pericol real pentru omenire să fie îndreptate și principalele forțe ale inteligenței artificiale, rolul căreia este să înlăture acest pericol real pentru întreaga umanitate, nu doar să deseneze imagini, să scrie texte nepretențioase și să facă alte lucruri simple, da să contribuie la supraviețuirea oamenilor pe întreaga planetă.

Lidia Ceban