Rotația neprogramată a președinților Curții Constituționale: nu e o simplă coincidență?

Zilele trecute judecătoarea Curții Constituționale (CC) Domnica Manole a fost din nou aleasă președinta acestei instanțe. Cu o zi mai înainte, fostul șef al instituției date Nicolae Roșca a demisionat din motive personale – așa sună versiunea oficială.

Mulți experți și comentatori asociază rotația neprogramată a președinților CC cu cele mai recente decizii ale ei, care nu se înscriu în agenda autorităților. CC a respins solicitarea guvernului în cazul partidului «Șansa», exclus din cursa electorală a alegerilor generale locale, și a declarat neconstituționale stipulările legii care a stat la baza evaluării activității ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo, înlăturării lui ulterioare și demiterii din funcție.

Pe acest fundal, în comunitatea experților s-au iscat discuții privind o posibilă revenire a lui A. Stoianoglo în funcția procurorului nr.1 Deciziile privind demiterea sa au fost contestate în instanță și pot fi anulate de aceasta.

Demisia care «i-a surprins pe toți»

Președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret pe un termen de 3 ani cu majoritatea voturilor membrilor CC. Legea nu limitează numărul candidaților la funcția de șef al instituției. Este prevăzută posibilitatea alegerii în două tururi, care acordă mandatul candidatului cu cel mai mare sprijin. Dacă în turul doi pretendenții acumulează un număr egal de voturi, președintele este ales prin tragere la sorți.

În același timp, șeful este supus acelorași restricții privind comentarea cazurilor, examinate de CC, ca și alți judecători , dar și privind manifestarea într-o formă sau alta a poziției politice. Opinia expusă public pe marginea unei sau altei chestiuni, asupra căreia urmează să se pronunțe CC, poate duce la imposibilitatea judecătorului de a participa la examinarea și luarea deciziei în acel caz. Membrii unicului în Moldova organism de justiție constituțională trebuie să ocupe poziții echidistante și imparțiale.

Nicolae Roșca a fost numit judecător constituțional în a. dinte 2019, iar în aprilie, 2023, la expirarea mandatului de trei ani al Domnicăi Manole, a fost ales președinte al Înaltei Curți. Înainte de a-și pune mantia de judecător, între anii 2017 - 2019, Roșca a fost avocatul Maiei Sandu și membru al partidului «Acțiune și solidaritate» (PAS). În acest context, unii experți și opoziția au concluzionat în mod repetat, că abordarea judecătorului constituțional nu este imparțială, ca și apartenența sa politică, precum și privind încercările de a influența poziția comună a CC în chestiunile care prezintă interes pentru partidul aflat la guvernare.

În a doua jumătate a zilei de 9 noiembrie, Nicolae Roșca și-a anunțat colegii că dorește să părăsească fotoliul de președinte CC. Ulterior, Domnica Manole a concretizat, că decizia a fost anunțată spre finele zilei de muncă și «i-a surprins pe toți». Nici înainte, nici după demisie, judecătorul constituțional nu a dat careva explicații.

Cererea de demisie a lui Roșca a coincis cu emiterea de către CC a două verdicte, ce nu se înscriu în interesele autorităților. Unul – în folosul fostului procuror general A. Stoianoglo. Mai exact, a fost declarat neconstituțional articolul din Legea procuraturii, în baza căruia Stoianoglo a fost evaluat în calitate de procuror general. Ulterior, în rezultatul evaluării a fost pornită procedura de înlăturare a sa din funcție. Roșca a fost unul din cei doi judecători, care nu au susținut verdictul CC și au exprimat o opinie separată.

«Așa au decis judecătorii CC»

Vineri, 10 noiembrie, în ședință plenară a fost aleasă noua președintă a CC. În rezultatul votului secret, mandatul de trei ani i-a revenit din nou Domnicăi Manole – candidatura ei a sprijinit-o majoritatea judecătorilor. Ea a fost numită judecător constituțional prin decizia parlamentului în a.2019 . În perioada 23 aprilie, 2020 - 23 aprilie, 2023 Manole a ocupat deja funcția de președintă CC.

Practic, imediat după alegere noua șefă a Curții Constituționale a făcut o declarație, în care a mulțumit colegilor pentru încrederea acordată. Ea a menționat, că CC «este on organism de jurisdicție constituțională, chemat să garanteze funcționarea puterii în stat și respectarea drepturilor și libertăților omului în conformitate cu stipulările Constituției ».

Domnica Manole a dat asigurări, că principiile sale profesionale vor fi aceleași. «Voi continua eforturile pentru consolidarea independenței CC, îmbunătățirea calității actelor judiciare pronunțate, apreciind cauzele în strictă conformitate cu prevederile Constituției, practica judiciară a CtEDO, alte instituții judiciare din jurisdicția UE și în spiritul democrației și statului de drept. Împreună cu colegii, vom continua să asigurăm principiul transparenței în activitatea Curții», - a declarat șefa CC.

Pentru mulți experți revenirea Domnicăi Manole în funcția de președintă a Curții Constituționale nu a fost neașteptată. Din spusele fostului președinte CC Dumitru Pulbere, anume membrilor CC le aparține dreptul de a alege președintele pe care îl consideră potrivit, iar Domnica Manole este un specialist bun. «Așa au decis judecătorii constituționali, și în această situație nu are voie nimeni să intervină și să le dicteze pentru cine să voteze», - a subliniat Pulbere în comentariul pentru Noi.md.

Unii comentatori menționează, că prin realegerea Domnicăi Manole judecătorii au votat pentru menținerea cursului anterior al CC. Pentru majoritatea colegilor comportamentul ei este cumva predictibil, dat fiind că ea este al doilea mandat și judecătorii îi cunosc abilitățile profesionale și abordările în îndeplinirea atribuțiilor de șefă a instituției.

Un președinte cu «opinie separată»

În același timp, comentatorii au păreri diferite cu privire la adevăratele motive ale demisiei lui Nicolae Roșca. În ciuda versiunii publicate despre «motivele personale», mulți atrag atenție faptului, că demisia președintelui a coincis cu mai multe decizii ale CC. Unii experți cred că în condițiile în care opinia sa nu coincide cu cea a majorității membrilor CC, Roșca a decis să părăsească fotoliul de președinte.

Demisia a urmat imediat după ce Curtea Constituțională a examinat plîngerea depusă de avocații fostului procuror general A. Stoianoglo. Ceva mai devreme, pe 24 octombrie, CEDO a condamnat unanim guvernul pentru încălcarea Convenției Europene a drepturilor omului (p. 1 art. 6 – dreptul la un proces echitabil) la înlăturarea lui Stoianoglo din funcție. În timpul votării la CC, Nicolae Roșca, pe atunci încă președinte al curții, și vicepreședinta Liuba Șova s-au pronunțat împotriva deciziei în favoarea ex-procurorului general și au pregătit opinii separate.

În plus, la 9 noiembrie CC a respins solicitarea Comisiei pentru situații excepționale, care a cerut examinarea normei constituționale privind controlul instanțelor asupra măsurilor cu caracter excepțional. Comisia insista că norma, care permite instanței să ia în considerare proporționalitatea unui act administrativ – în cazul dat decizia de excludere a candidaților partidului ”Șansa” din cursa alegerilor locale generale – contravine Constituției.

CC a considerat, că statul nu poate contesta legile constituționale, pe care tot el le-a adoptat. Curtea a refuzat să examineze solicitarea Comisiei situații excepționale reieșind din faptul, că inițiatorul solicitării trebuie să fie cel puțin victima potențială a stipulărilor legale contestate, însă CSE nu reprezintă statul care creează legislația, de aceea ea nu poate fi victimă.

Decizia CC oferă argumente suplimentare partidului «Șansa», care a contestat la Curtea de Apel Chișinău decizia CSE de a exclude partidul din cursa electorală și a-l elimina din alegerile locale din 5 noiembrie. În timpul ședinței, reprezentantul CSE a pus problema constituționalității unui șir de stipulări ale Codului Administrativ, de aceea a și fost făcută solicitarea la CC.

Doctorul în drept Valeriu Cuciuc, șeful Institutului de justiție constituțională, menționează că demisia nu a fost urmată de careva explicații publice din partea fostului președinte Nicolae Roșca – persoană care ocupă funcția înaltă de judecător constituțional, care asigură și garantează supremația Constituției. «Din punctul nostru de vedere, societatea trebuie să cunoască motivele demisiei, o cere nu numai principiul publicității, dar și funcția publică responsabilă, deținută de persoană », - spune Cuciuc.

CC «a deschis ușa»

După decizia CC, în comunitatea experților s-au iscat discuții cu privire la posibila revenire a lui A. Stoianoglo în funcția de procuror nr.1 Consiliul superior al procurorilor deja a anunțat concursul pentru suplinirea postului vacant de procuror general, care potrivit autorităților va continua, în ciuda decizie CEDO și a Curții Constituționale. Candidații pot depune cereri pînă la 22 noiembrie.

Pe de altă parte, în condițiile actuale Stoianoglo poate depune cerere de participare la acest concurs, pe de alta – deciziile privind demiterea lui pot fi anulate de instanțele judiciare. În același timp autoritățile susțin că temeiuri pentru revenirea lui Stoianoglo la Procuratura generală nu există.

Președinția crede că decizia CEDO în favoarea lui Stoianoglo nu influențează decretul de demitere a lui, semnat în septembrie. Președinta Maia Sandu a declarat, că verdictul Curții din Strasbourg ține de o lege concretă, în care ulterior au fost introduse amendamente, și nu se referă la deciziile luate de șefa statului. Președinta mai susține că și în continuare aprecierea, dată ex-procurorului general, este în vigoare.

Pe marginea acestei chestiuni urmează să se pronunțe instanța: A. Stoianoglo a contestat în judecătoria Chișinău decretul președintei. În noiembrie, acesta a fost contestat și la CC de către deputații-comuniști, printre care Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol, Constantin Starîș ți Diana Caraman. În opinia lor, decretul contestat încalcă Constituția RM, nu corespunde practicii CEDO, contravine principiului securității juridice și altor criterii. Deputații PCRM au cerut sistarea decretului prezidențial pînă la examinarea cazului, însă CC a respins solicitarea.

Potrivit experților, în cazul examinării cu succes este posibilă procedura restabilirii în funcție. Vadim Vieru, director de programe al Asociației Promo-LEX, menționează că în cazul dat este vorba despre un dosar administrative și pentru restabilirea în funcție trebuie utilizate toate mijloacele de protecție juridică la nivel național.

Dumitru Pulbere, ex-președinte al CC, crede că după decizia Curții de la Strasbourg și verdictul CC privind neconstituționalitatea articolului în baza căruia a avut loc evaluarea lui Stoianoglo, nu-i nevoie să fie așteptată decizia unei instanțe naționale în chestiunea dată. Potrivit lui, în aceste condiții președinta Maia Sandu trebuie să-și anuleze benevol decretul privind demiterea lui Stoianoglo, cu restabilirea lui ulterioară în funcția de procuror general.

Avocatul Iurie Mărgineanu, care reprezintă interesele lui Stoianoglo, susține că după decizia CC clientul său poate reveni la Procuratura generală. Potrivit lui, CC «a deschis ușa»pentru acțiuni în direcția dată și următorii pași vor fi făcuți după consultările cu A.Stoianoglo.

Alexandru Arseni, expert în drept constituțional, crede că articolele din Legea procuraturii, declarate neconstituționale, și-au pierdut puterea și instituțiile publice au obligația să execute verdictul CC, adică să întoarcă lucrurile la starea lor inițială. Potrivit lui, dacă asta nu se va face, CC trebuie să aplice instituțiilor publice, inclusiv statului, sancțiuni conform Codului de jurisdicție constituțională.

Alexandru Bot, avocat WatchDog, menționează că verdictul CC , deși indirect, îi oferă lui Stoianoglo posibilitatea de a contesta decizia Consiliului superior al procurorilor privind evaluarea activității procurorului general. Potrivit lui, Stoianoglo trebuie să ceară Consiliului superior al procurorilor anularea deciziei privind evaluarea activității sale, iar dacă i se va refuza – să o conteste în instanță.

Experții Institutului de jurisdicție constituțională cred că în condițiile actuale Consiliul superior al procurorilor are obligația constituțională de a decide restabilirea lui A.Stoianoglo în funcția de procuror general prin expedierea respectivei solicitări președintei RM. Organizația a publicat o scrisoare deschisă, în care «menționează cu îngrijorare evenimentele ce țin de deteriorarea statului de drept și a standardelor democratice, reflectate în decizia CEDO din 24 octombrie ». În scrisoare se mai spune, că înlăturarea lui A.Stoianoglo din funcție a fost «o acțiune arbitrară, care urmărea scopul ilegal de a-l intimida și a-și asuma conducerea Procuraturii generale».

Alexandru Tănase, fost președinte CC, spune că în cazul Stoianoglo încălcările de procedură la înlăturarea ex-procurorului general din funcție erau evidente, iar CEDO a stabilit caracterul deliberat al acestor acțiuni nelegitime . Potrivit lui, într-un stat european condamnarea guvernului într-un asemenea caz ar fi provocat scandaluri politice și demisii, însă în Republica Moldova așa ceva nu va avea loc.

Tănase susține că schema înlăturării lui Stoianoglo din funcția de procuror general a fost elaborată din timp cu admiterea deliberată a abuzurilor: «Există oameni care au creat această formulă jalnică, prin care pur și simplu și-au bătut joc de această persoană. Nu este vorba despre o încălcare întîmplătoare, nu este un amănunt care poate fi explicat prin neînțelegerea legii, este o decizie absolut deliberată, inițiată de oameni care pretind că doresc să se integreze în Europa, deși este imposibil să se integreze în Europa prin abuz ».

Ion Munteanu