Pentru ca să nu-ți fie dureros de rușine pentru votul irosit

Peste zile numărate vor avea loc alegerile parlamentare anticipate. Cineva deja a decis ferm cu cine va vota, cineva încă se mai îndoiește. Ce anume îi poate influența alegerea? Ce anume va prevala – emoțiile sau rațiunea?

«Învinge cel care induce gloata în eroare»

De ce oamenii preferă anumite partide și candidați, ce anume le influențează alegerea – este tema multor studii sociologice și psihologice. Printre altele, cercetătorii americani au concluzionat, că preferințele alegătorilor pot fi influențate nu numai de anii trăiți, studiile făcute, statutul social, mediul de comunicare, dar și de apartenența de rasă și națională a candidatului,exteriorul atractiv (indiferent de programul și promisiunile acestuia), propriile fobii și chiar de starea de sănătate.

Încă în a.1895 Gustave Le Bon, sociolog și psiholog francez, în lucrarea sa ”Psihologia maselor” a explicat aceste cauze în doar două propoziții: «Gloata niciodată nu a tins spre adevăr; ea întoarce spatele realității care nu-i este pe plac și preferă să se închine unei iluzii, dacă aceasta o seduce. Cel care știe să inducă gloata în eroare, o domină lejer; cel care tinde să o facă rațională întotdeauna devine victima ei ».

Din punctul de vedere al psihologiei, orice campanie electorală reprezintă un sistem de influențe psihologice concentrate ce vizează conștiința alegătorului, pentru a-i influența alegerea, - scrie Vladimir Zazîchin, doctorul în psihologie care a studiat minuțios problema dată. Alegătorul nostru, ne arată studiile social-psihologice, în majoritatea cazurilor este foarte sensibil la influențele psihologice și neprotejat, psihologic, de manipulări. În anii din urmă este foarte populară noțiunea ”tehnologii electorale”.

«Majoritatea componentelor lor, în esență, reprezintă în sine un sistem de influențare, bazat pe utilizarea unor tehnologii psihologice speciale de sugestie și programare neurolingvistică. Ele se caracterizează prin impactul nemijlocit asupra subconștientului alegătorului, reducerea gradului de control conștient a informației primite, formarea unei încrederi în ceva, și nu a unei convingeri raționale și argumentate », - concluzionează savantul.

«Ce materii plictisitoare…»

Așa dar, devine clar de ce oameni sănătoși, în majoritate – raționali, care în alte circumstanțe primesc cu scepticism promisiunile atrăgătoare, se lasă așa de simplu cuceriți de sloganele răsunătoare. În afară de aceasta, populiștii de toate culorile influențează foarte ușor persoanele sărace și neinformate. Iar alocuțiunile fierbinți de genul «Jos corupția!» desigur e mai ușor să le asculți, fără a pătrunde în calcule plictisitoare cu cifre, grafice, tabele și termeni speciali.

Votează reieșind din preferințele «al nostru - străin», «îmi place - nu-mi place» , de cele mai multe ori atrag atenție retoricii, nu programelor și doctrinelor. Spre exemplu, oamenii acceptă cu ușurință două genuri de lozinci. Primul - «Să scăpăm țara de hoți! Să curmăm corupția!». Al doilea – «Să facem Moldova o țară europeană! Să transformăm Moldova în a doua Elveție!» Atractivitatea acestor lozinci este de înțeles. Corupția, în special în anumite sfere, chiar este un flagel veritabil și îndelungat pentru Moldova. (Iar dorința de a trăi mai bine este așa de firească, așa de proprie pentru fiecare!

Dar majoritatea alegătorilor foarte rar se întreabă: cum anume un partid sau altul își va realiza lozincile? Prin ce mecanisme și instrumente? La ce bun să pătrundă în aceste materii plictisitoare și complicate… «Acești tehnologi politici au simțit perfect sufletul locuitorului din Moldova – nu ni-i interesant să ascultăm date complicate de analiză a perspectivelor creșterii poverii asupra sistemului de asigurări, e plictisitor să pătrundem în problemele energetice sau de impozitare. De aceea a apărut un răspuns lejer la toate întrebările de odată – «toți îs hoți», «îi punem pe toți la dubă și atunci vom trăi », - concluzionează utilizatorii rețelelor sociale.

Și astfel de fiecare dată în legislativ ajung persoane care nu au nici abilitățile profesionale necesare, nici experiență, nici dorința și voința pentru activitatea legislativă minuțioasă, în cel mai bun caz – care știu să pronunțe discursuri aprinse. Iar în cel mai rău caz – care au propriile interese egoiste. Partidele învingătoare formează apoi guvernul, din care fac parte nu manageri de profesie, da ”oamenii noștri”.

Și alegătorii vor fi dezamăgiți încă odată: «Iarăși ne-au mințit! Ni s-a promis una, dar fac cu totul alta!».

Întrebarea-cheie

De aceea, poate e cazul să ne dumerim acum cine și ce ne-a promis, cine și de ce este în stare.

Este oare candidatul sau partidul capabil săconstruiască un stat independent, sau el va acționa așa cum îi vor dicta ”partenerii de dezvoltare” din exterior?

Este o întrebare-cheie. La căutarea răspunsului, ar trebui să atragem atenție acțiunilor întreprinse de candidat în vederea consolidării statalității, construirii unei suveranități stabile, și nu faptului dacă se îmbracă frumos, dacă știe să hrănească păsările și animalele într-un spot video.

«În toți acești ani țara noastră a fost administrată de persoane care nu cred în viitorul Moldovei, nu-s convinși definitiv de statalitatea ei. În orice țară – nu contează dacă e dezvoltată mai mult ori mai puțin – nu se discută chestiunea să existe statul, sau nu. Mai mult,Constituția, legislația oricărei țări prevede măsuri dure, inclusiv urmărirea penală a celor care pun la îndoială statalitatea, interesele naționale. Da la noi politicieni de cel mai înalt nivel își permit să vorbească despre unionism, să cheme la lichidarea statalității moldovenești, avem înregistrate partide pro-unioniste, care acționează deschis contra propriului stat și îi subminează temeliile», – spune într-un interviu membrul Consiliului municipal ChișinăuVasile Chirtoca, șeful companiei DAAC.

În opinia sa, țările nu prea mari și nu prea dezvoltate pot face un salt calitativ numai cu condiția, că în fruntea lor stau oameni care își iubesc nespus țara și-s gata să facă tot posibilul pentru prosperarea ei. «Îi ghidează nu beneficiul personal, nu interesele înguste de partid sau de grup, da dragostea pentru țara lor, pentru cetățenii ei. Acești oameni simt că au un fel de rol mesianic, menit să consolideze statul și să îmbunătățească viața cetățenilor lui. Cu alte cuvinte, un asemenea lider trebuie să fie un om de stat pînă în măduva oaselor. Atunci succesul va fi posibil chiar și în lipsa bogățiilor naturale sau a altor surse naturale de prosperare ».

«Da acum, - continuă Chirtoca, - să vedem cine determină dezvoltarea Moldovei în ultimii ani? Oameni fără studiile necesare și fără experiență practică, care au cunoștințe vagi despre istoria Moldovei, care nu înțeleg izvoarele și misiunile istorice ale statului moldovenesc. Pe acești lideri îi înconjoară oameni întîmplători, ajunși la putere nu grație calităților profesionale și omenești, da conform principiului devotamentului personal sau a oportunității politice. Mulți dintre ei dețin cetățenia altui stat, interesele căruia trebuie să le promoveze și să le apere, din care cauză inevitabil ajung în conflict de interese. Firește, asemenea conducători se bazează nu pe cunoștințele, capacitățile și experiența proprie, da pe recomandările consultanților străini, care au inundat toate instituțiile publice din Moldova ».

În opinia sa, trebuie să educăm propria noastră elită națională, să dezvoltăm patriotismul și iubirea de țară, să ne bazăm pe mîndria, cultura, tradițiile noastre naționale. Poate sună cam patetic, dar anume asta poate fi un impuls spre schimbările reale.

Al doilea lucru, la care atrage atenția Vasile Chirtoca: autoritățile trebuie să-și schimbe radical atitudinea față de business, față de clasa întreprinzătorilor: «Aceasta este unica sursă și locomotivă a dezvoltării țării. Deseori printre demnitari,, inclusiv cei suspuși, poți vedea persoane care urăsc businessul. La bază stă simpla invidie omenească - eu muncesc la stat, am un salariu mic, da ei adună banii cu lopata. Funcționarii de toate culorile trebuie să însușească un adevăr simplu: dacă mediul de afaceri se va simți bine, se va dezvolta țara, economia ei. Nu-ți place salariul de politican sau funcționar – mergi în business, creează ceva propriu și fii fericit. Dar dacă lucrezi la stat – ajută businessul și, respectiv, țara să se dezvolte. Oamenii vor trăi mai bine, aceeași politicieni vot fi apreciați și din nou sprijiniți în alegeri, numiți în funcții înalte. Și ei vor începe să primească salarii mai mari din impozitele și taxele achitate de business».

Ei la sigur vor putea ?

Mai departe, ne întrebăm următoarele. Pot oare oamenii, pentru care noi intenționăm să votăm, să oprească jefuirea țării ? Au oare ei suficientă competență și voință politică, pentru a administra gospodărește și eficient mijloacele existente? Căci numai în perioada pandemiei din țară spre occident au fost scoase 700,0 mln. de dolari, în așa numitele rezerve. Da de tot, aceste rezerve valutare ale noastre constituie peste 4,0 mlrd. de dolari.

Pot acești oamenicrea o economie prosperă, pot ei deschide noi locuri de muncă și dezvolta provincia în așa mod, ca cei plecați pentru a munci în străinătate să revină acasă? Căci pentru aceasta e nevoie de acțiuni opuse celor recomandate de FMI și consultanții străini.

Pot acești oameni să refacăsistemul de educație tradițional și eficient? Căci pentru aceasta este nevoie de un complex întreg de măsuri, dintre care prima – ca profesia învățătorului să redevină respectată și prestigioasă, iar ultima – ca manualele să fie alcătuite de specialiști pregătiți și competenți, nu de niște escroci oarecare.

Pot acești oameni să se opună implementării valorilor liberale, asupra cărora insistă mult «partenerii de dezvoltare» din Occident? Este vorba, în special, despre propaganda modului de viață LGBT, care așa de insistent ne este impus prin diverse parade gay, și despre protecția minorităților sexuale în legislație și mass-media – asta în ciuda faptului, că majoritatea absolută a locuitorilor țării noastre nu împărtășesc aceste valori.

Dar aceasta este doar o parte din ceea ce intenționează să implementeze în societatea noastră tradițională adepții noilor tendințe ”progresiste”, care-s în toi deja în multe țări occidentale. Printre ele – limitarea libertăților (pentru început pe rețelele sociale, apoi și în spațiul fizic). Printre ele – implementarea justiției juvenile, în care sub un pretext total inventat copilul poate fi luat de la părinți și dus ori la internat, unde va crește o persoană care nu-și cunoaște rădăcinile, ori transmis spre educare unui cuplu homosexual. Printre ele – schimbarea cardinală a sistemului de alimentare a maselor, cu trecerea la alimentele artificiale sau modificate genetic.

Haideți să cugetăm bine de tot: este oare un partid sau altul, care vrea să acceadă în parlament, în stare să nu admită așa ceva?

Plus la acestea, este oare o forță politică sau alta în stare să asigure:

• Interzicerea folosirii corpului uman pentru identificarea personalității la efectuarea plăților electronice,
• Garantarea decontărilor în numerar și diverse tipuri de monedă electronică, inclusiv cripto-moneda, la alegerea cetățeanului,
• Interdicțiade a folosi teritoriul Moldovei în vederea desfășurării oricăror cercetări și experimente biologice de către rezidenții statelor străine,
• Prevalarea normelor legislației naționale asupra angajamentelor internaționale, dacă acestea contravin Constituției (prin analogie cu SUA și Rusia).

Aceste întrebări, deși nu așa de primordiale ca păstrarea statalității, a păcii internaționale și dezvoltarea economiei, au totuși o importanță majoră. De soluționarea lor depinde dacă vom avea noi o societate orientată spre dezvoltare și păstrarea valorilor umaniste, sau vom deveni niște consumabile într-un Joc străin, neprietenos nouă.

Examenul de maturitate

Întrebarea cum facem, ca în parlament să acceadă oameni cu adevărat demni, nu întîmplători, îi îngrijorează pe mulți. Studentul Anton Marciu crede că vina pentru alegerea dubioasă aparține alegătorilor înșiși, în special. În opinia sa, deseori cei care votează pentru o forță politică sau alta, se conduc de niște închipuiri foarte vagi despre aceea ce reprezintă această forță în sine.

- Eu, spre exemplu, aș introduce un fel de testare. Înainte de a permite omului să se apropie de urna de vot, el trebuie să răspundă la întrebări, ca la examen, să povestească ce reprezintă partidul pentru care intenționează să voteze, ce doctrină și ce program are, - a spus Anton pentru site-ul Noi.md. Înțeleg că este o propunere utopică, poate nu foarte democratică, însă o așa practică ar permite alegătorului însuși să capete o închipuire despre persoanele pentru care este gata să voteze.

Ceva mai pragmatic abordează această temă Elena Radu, expertă în branding strategic, care propune următoarele criterii:

- Pentru om, în orice stare a lui,- electorală sau obișnuită,- este importantă calitatea vieții în patria natală, nivelul educației, autorealizarea eficientă, perspectiva dezvoltării copiilor și nepoților. De aici trebuie să reieșim cînd decidem pentru cine să votăm la alegeri.

Ideal ar fi, desigur, să alegem o echipă de lideri care trăiesc nemijlocit în Moldova, îi înțeleg problemele zilnice, și care au o viziune de perspectivă asupra dezvoltării statului nostru. Care înțeleg exact ce este o țară independentă, puternică, integră și care nu este dezorganizată, care are la activ nu sume nebuloase de credite externe neachitate, da o producere proprie reală în diverse sfere ale economiei, capabilă să-și completeze de sine stătător bugetul, pentru ca cetățenii Moldovei să aibă zilnic sentimentul de satisfacție și demnitate personală, nu cel al mîinii întinse. Care înțeleg tendințele actuale ale vremii, știu să fie pro-activi, capabili de negocieri, creativi și mobili în acțiunile subordonate viziunii strategice a Republicii Moldova.

În afară de viziune, aleșii trebuie să aibă un plan pe termen lung, care iese dincolo de cadrul mandatului dorit de ei (adică, mai mult de 4 ani), ei trebuie să înțeleagă și să știe cum trebuie el îndeplinit pe etape. Asta se numește program. Nu programul unui partid aparte, da programul țării în întregime. Așa oameni (ei trebuie căutați peste tot) trebuie să poată raționa cu categorii mari, orientate nu spre trecutul inert, ci spre viitorul progresist.

Aleșii trebuie să aibă un background pozitiv. Asta înseamnă, că activul lor profesional și de viață trebuie să conțină exemple de activitate, orientate spre dezvoltarea Moldovei, spre crearea, formarea imaginii pozitive a țării etc. Nu vorbe și chemări, da fapte. Suma faptelor (fie și nu mari, dar caracteristice) creează impresia despre persoana care le transpune în viață, despre tipul procesului său de cugetare, particularitățile caracterului, principiile de viață. Nu a celor din piață – a celor cotidiene.

Dacă vom avea o asemenea închipuire, ne va fi mai ușor să înțelegem ce reprezintă fiecare dintre ei, care este potențialul persoanei și eficiența cu care aceasta va putea influența calitatea vieții în țară și dezvoltarea ei pentru generațiile următoare. Nu geopolitica este prioritară, ci oamenii Moldovei. Și acești oameni trebuie să fie de calitate.

***

Așa dar, zile numărate au rămas pînă la alegeri. Mai avem timp să examinăm posibilitățile și ofertele concurenților electorali. Și mai avem șansa să rupem tiparele, să demonstrăm că noi nu prezentăm o gloată, care permite să fie manipulată, ci un popor , o comunitate de cetățeni raționali și responsabili.

Cristina Agatu