«Ca pe cîmpul de luptă». Ce priorități are noul procuror anticorupție?

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție (PA), și-a conturat prioritățile în noua sa funcție, pe care a ocupat-o de la începutul lunii august.

De acum încolo, susține Dragalin, procurorii vor lucra conform unor reguli noi, care vizează transparență maximă. Din spusele ei, ținta instituției care are faima unui «ciocan pentru opoziție» vor fi politicienii aflați la guvernare, precum și judecătorii și procurorii.

Șefa instituției menționează, că scopul PA nu este să umple închisorile, ci să curme procesele de corupție la cel mai înalt nivel. Printre sarcinile prioritare este intensificarea anchetei în cazurile de rezonanță și combaterea corupției politice în parlament, guvern și autoritățile locale. În același timp, procuratura anticorupție duce lipsă de cadre, are nevoie de mai multă autonomie și de o finanțare mai mare.

Experții au păreri diferite cu privire la capabilitatea Veronicăi Dragalin să activeze imparțial și profesional în condițiile existente. Dacă unii cred că ea va putea ridica lupta cu corupția la un nou nivel, și va obține rezultate vizibile, alții nu împărtășesc entuziasmul privind apariția unui procuror «de peste ocean» în Moldova.

Autoritățile oferă carte-blanche

La începutul lui iunie,curent reprezentanta diasporei Veronica Dragalin a învins în concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, primind 72,15 puncte – mult mai mult ca adversarii săi din RM. Pe atunci, ea era procuror adjunct al Departamentului de Corupție Publică și Drepturi Civile din Districtul Central din California și ancheta un șir de dosare de rezonanță. Are în spate peste 300 de dosare, inclusiv infracțiuni de corupție, escrocherii bancare, spălare de bani și organizații criminale.

În scrisoarea de motivare, expediată în adresa comisiei de concurs, Veronica Dragalin a susținut că pretinde la funcție pentru a obține șansa de a reveni în Moldova, fiind sigură că eforturile ei pot influența pozitiv activitatea Procuraturii Anticorupție. «Știu că am în față o cale dificilă, dar vreau să contribui la schimbările fundamentale și necesare în lupta cu corupția», - a scris Dragalin.

Conceptul de management și dezvoltare instituțională, cu care a participat la concurs, include măsuri anticorupție și o reformă structurală. Se presupune, că cu timpul PA trebuie să devină o instituție puternică și stabilă, independentă de schimbările politice sau publice din țară. În plus, era vorba despre îmbunătățirea calității muncii procurorilor și obținerea unor rezultate concrete în lupta cu corupția, inclusiv în dosarele de rezonanță.

În rezultatul concursului, membrii Consiliului superior al procurorilor au propus candidatura ei la funcția de șefă PA. Pe 15 iunie procurorul general interimar Dumitru Robu a semnat ordinul de numire, iar la 1 august Dragalin, sosită în ajun din SUA, a fost prezentată angajaților Procuraturii Anticorupție. La eveniment a participat președinta Maia Sandu și ministrul justiției Serghei Litvinenco. În zile numărate, noua șefă a instituției a depus jurămîntul în fața membrilor Consiliului suprem al procurorilor.

Maia Sandu așteaptă de la procuroara anticorupție rezolvarea unei sarcini duble: «Pe de o parte, instituția trebuie reformată, iar potențialul ei – consolidat. Pe de alta – e nevoie de progrese , mai ales în dosarele de corupție majoră, deoarece acolo există a mare reținere». Președinta, cum se vede, așteaptă și remanieri de cadre: «Noi trebuie să fim siguri că nu mai există persoane, care au participat în schemele de corupție sau au admis aceste acțiuni de corupție».

Șefa statului menționează, că oamenii se întreabă pe bună dreptate de cîți ani va fi nevoie, pentru ca să vedem progrese în ancheta furtului miliardului, «Landromat» și alte dosare de rezonanță, inclusiv cele pornite pe numele lui Plahotniuc, Șor, Platon, dar și un progres în anchetarea contractelor de concesiune, care au fost încheiate în deceniul trecut, și care au prejudiciat grav statul.

Ministrul justiției Serghei Litvinenco a dat în înțeles că noua șefă a procuraturii anticorupție poate conta pe sprijinul deplin al departamentului pe care îl conduce și care «este gata să pună umărul pentru atingerea scopurilor propuse». «Suntem deschiși să promovăm toate modificările legislative necesare eficientizării activității procuraturii», - a menționat ministrul.

«Locuri în închisori nu ar fi de ajuns»

Vinerea trecută, în cadrul conferinței de presă consacrate începerii mandatului, Veronica Dragalin a vorbit despre propria viziune, scopurile și sarcinile în vederea eficientizării instituției. Ea a pomenit și despre cauzele care au făcut-o să lupte pentru fotoliul de procuror-șef anticorupție și să conducă una dintre cele mai importante, dar și controversate structuri în sistemul de aplicare a legii.

«Vreau să spun de ce am acceptat această funcție. Am plecat din Moldova la opt ani. Știu, că aici viața a fost deseori foarte grea. Eu am avut o carieră reușită în SUA, anterior am făcut bani frumoși în alt domeniu. Dar acum a sosit acea clipă a vieții, în care cred că pot fi de ajutor țării mele, pentru că aici oamenii își doresc schimbarea», - spune șefa PA.

Ea a amintit, că odată cu propria candidatură, ea a prezentat un plan de management și dezvoltare instituțională, bazat pe trei piloni – acțiune, legalitate și transparență. Un alt criteriu este egalitatea în fața legii. «Noi, ca instituție, trebuie să avem curajul să anchetăm crimele oamenilor care ocupau sau ocupă funcții importante », - a spus Dragalin, subliniind că «prin asigurarea aplicării egale a legii va lupta cu ideea justiției selective ».

Potrivit ei, în vizorul PA se află procurori, judecători, politicieni din partea guvernării și din opoziție. La început, instituția se va concentra pe anchetarea corupției în mărime deosebit de mare, mai ales în eșaloanele superioare ale puterii, unde fenomenul dat este deosebit de periculos. «Peștele de la cap se strică. De aceea noi trebuie să curmăm corupția în parlament, guvern, partide,bconsiliile locale. În orice sferă trebuie să existe exemple vii cum persoanele corupte ajung la pușcărie», - a declarat Dragalin.

Instituția va acorda atenție sporită domeniilor care prejudiciază cel mai mult bugetul public, cum ar fi escrocheriile bancare, delapidările în companiile cu capital public, spălarea de bani. Dragalin a spus că încă nu a reușit să intre în esența tuturor dosarelor penale și mai urmează să stabilească anchetele de rezonanță, după care va alcătui un plan în privința lor.

Șefa instituției menționează, că «se simte ca pe un cîmp de luptă, cu ostași răniți care pot muri dacă nu vor fi luate măsuri urgente». Asta în timp ce «fiecare ostaș este un dosar penal concret». Din spusele sale, dosarele penale de corupție vor trebui salvate de uitare, sortate reieșind din priorități și început lucrul cu puteri noi. Va fi alcătuită lista celor mai importante dosare, printre care «furtul miliardului». Noua procuroare a avut întrevederi cu mai mulți ambasadori, pentru a discuta despre restituirea banilor furați din Moldova, și intențiobnează să colaboreze în acest scop cu structurile internaționale și partenerii externi.

«Pentru a avea succese, noi trebuie să ne concentrăm pe domeniile care prejudiciază cel mai mult bugetul public și securitatea statului. Vom ancheta cazuri în care statul trebuie să-și întoarcă mai multe mijloace și evident, dosarul landromatului și al escrocheriilor bancare se află în fruntea listei. Pentru aceasta noi, ca instituție, vrem să obținem o autonomie funcțională, inclusiv resursele de bază ce vor fi la dispoziția Procuraturii Anticorupție, buget, control asupra spațiului de lucru și logisticii, state de personal», - spune noua șefă a procuraturii anticorupție.

«Eu am venit în Moldova din SUA, țara în care am anumite relații cu organele de aplicare a legii. Dar eu am și experiență de lucru cu așa instituții internaționale, ca Interpolul. Vreau ca noi să avem canale deschise de interacțiune cu partenerii externi, pentru ca ei să ne ajute să-i găsim pe oamenii fugiți peste hotare și să-i tragem la răspundere aici », - a adăugat ea.

Dragalin crede că în Republica Moldova niciodată nu a existat o adevărată luptă cu corupția, altfel în pușcării nu ar ajunge locuri. «Este imposibil să anchetezi și să tragi la răspundere penală în toate dosarele existente. Avem un număr enorm de dosare și foarte puțin procurori și ofițeri. Procesul penal necesită timp și muncă, pentru a fi dus la capăt. Cu resurse limitate, noi nu putem păstra toate dosarele. Scopul nostru nu este să punem la pușcărie un număr mai mare de persoane, ci să împiedicăm corupția. Concluziile finale necesită timp, poate nici peste luni de zile nu va exista o finalitate. Dar eu voi pune la dispoziție roate resursele pentru a ancheta cazurile de corupție », - subliniază procuroarea.

«Cei mai periculoși infractori – procurorii și judecătorii»

Veronica Dragalin nu exclude inițierea unor amendamente legislative, dacă va descoperi că anumite norme împiedică activitatea eficientă a Procuraturii Anticorupție. În această ordine de idei, ea contează pe sprijinul guvernului și a parlamentului.

În opinia ei, oamenii din sistem ar fi cei mai periculoși – ofițerii, judecătorii și procurorii corupți: «Ei sunt cei mai periculoși infractori. Aici includem nu numai acceptarea mitei pentru a influența cauzele penale, inclusiv pentru eliberarea din arest sau clasarea dosarelor, dar și scurgerile ilegale de informații, care împiedică justiția». Dragalin a menționat, că primele rezultate ale activității sale vor fi vizibile «nu peste o zi, și nu peste luni numărate», dar a promis că pentru asemenea persoane vor fi cerute pedepse maxime.

Șefa PA apreciază scurgerile de informații drept una dintre problemele principale cu care se confruntă procuratura. În scurt timp ea intenționează să revină la tema scurgerilor de informații în dosarul Șor și la dosarul penal deschis în acest context. Potrivit ei, asemenea cazuri dăunează grav justiției: «Crimele de acest fel împiedică îndeplinirea misiunii sistemului de drept și lupta cu corupția, creează riscul sabotării dosarelor penale de rezonanță și subminează încrederea cetățenilor față de instituțiile de drept».

Noua procuroare nu a făcut publice date privind cauze concrete, a menționat doar că instituția va activa conform unor reguli noi: «Noi ca societate trebuie să înțelegem, că PA nu poate prezenta careva informații din dosar, căci asta poate influența eficiența anchetei. Pentru fiecare caz va fi alcătuit un plan de comunicare cu mass-media. Comunicarea se va face în cadrul briefingurilor și prin comunicate de presă. Noi ne dorim nu show-uri, ci transparență, dreptate și eficiență. Rog jurnaliștii și cetățenii să ne înțeleagă corect. Noi vom spune doar ceea ce ne permite legea și interesele anchetei».

În același timp, Dragalin intenționează să facă munca procurorilor mai transparentă și să inițieze o revizuire a regulilor de prezentare presei a informației privind cazurile penale anchetate. «Acum există multe restricții impuse de lege despe ce putem și ce nu putem noi prezenta. Eu găsesc exagerate unele restricții, noi vom analiza practica internațională și vom propune parlamentului să modifice aceste reguli, pentru ca la anumite etape să prezentăm infirmații suficiente privind cazurile și problemele curente. Dar trebuie să înțelegem, că noi nu putem prezenta tot ce conține dosarul, acest lucru este imposibil », - spune noua procuroare.

Potrivit ei, funcționarii anticorupție au sarcini extrem de mari, instituția duce lipsă de cadre, ea are nevoie de mai multă autonomie și de o finanțare mai mare. Șefa PA s-a arătat mirată de numărul mic de procurori care activează în instituție. Din spusele ei, chiar dacă societatea are așteptări mari de la Procuratura Anticorupție, aici la toate dosarele mari și mici lucrează mai puțin de 50 de procurori, dintre care 9 nici nu se află în instituție permanent, ei fiind delegați din alte procuraturi.

Veronica Dragalin a menționat, că PA dispune de nouă acuzatori de stat – procurori care prezintă în instanțe acuzarea în toate dosarele penale privind corupția. Asta în timp ce pentru examinare în instanțe se află cca 400 de dosare penale», - a subliniat șefa PA. Dragalin nu a spus de ce buget are nevoie instituția, nu a numit nici numărul persoanelor care trebuie să fie angajate suplimentar.

Ea speră să îmbunătățească interacțiunea cu diverse departamente așa sau altfel implicate în investigarea cazurilor de corupție. «În cele 15 zile de după preluarea mandatului, eu am avut întrevederi cu conducerea Procuraturii generale, cu adjuncții, cu procurorii PA. O parte dintre ei fiind în concediu, din 43 de angajați în oficiul principal am discutat cu 39. În zilele următoare voi vorbi cu 6 procurori de la nord și cu 3 din sud. Am discutat și cu reprezentanți ai Centrului național anticorupție, ai Serviciului informații și securitate, MAI, cu partenerii de dezvoltare, societatea civilă, experți externi», - a comunicat ea.

Experții au păreri diferite cu privire la capabilitatea Veronicăi Dragalin să activeze imparțial și profesional în condițiile existente. Dacă unii cred că ea va putea ridica lupta cu corupția la un nou nivel, și va obține rezultate vizibile, alții nu împărtășesc entuziasmul privind apariția unui procuror «de peste ocean» în Moldova.

Unii comentatori susțin că Dragalin își va schimba rapid ritorica după ce va înțelege că în noua sa funcție din Moldova deseori contează nu ceea ce doresc oamenii și prevede prioritatea legii, da ceea ce se poate face și ce nu sе poate, mai ales în cazurile cu substrat politic. În plus, în timpul apropiat ea se va ciocni de împotrivire sau chiar de sabotaj din partea sistemului, care nu poate fi învins prea ușor - o demonstrează experiența predecesorilor ei, care au deținut funcții-cheie în sistemul de aplicare a legii.

Unde mai pui, că poți lupta mult și bine cu faptele de corupție într-o țară săracă, cum este în continuare Moldova, însă luptătorii cu corupția trebuie să țină minte, că această luptă este nu împotriva cauzei, ci împotriva efectului acelor fenomene, care au lovit societatea moldovenească în ultimii 30 de ani – sărăcia și lipsa unui sistem de selectare pentru funcții publice a unor persoane capabile să formeze adevărata elită publică a țării. De aceea ar fi de dorit, ca noua conducere a Procuraturii Anticorupție, folosind experiența altor țări, dar și realitățile locale, să propună acele amendamente legislative, care treptat vor combate nu doar consecințele, dar și cauzele acestui fenomen dezgustător – corupția.

Ce scenarii vor sta la baza activității Procuraturii Anticorupție și se vor solda oare eforturile procuroarei noi cu progrese semnificative în anchetarea cazurilor de rezonanță, va deveni clar peste puțin timp.

Victor Surujiu