Anatomia înaltei trădări: Ce ascund noile modificări la Codul Penal?

Modificările la Codul Penal, inițiate de deputații partidului aflat la guvernare, au provocat un val de critici din partea opoziției, experților și reprezentanților comunității juridice. Amendamentele presupun o viziune nouă a «înaltei trădări», care face parte din cele mai grave crime împotriva autorităților publice și securității statului.

Formula renovată nu ar fi provocat o rezonanță așa de mare, dacă nu erau detaliile suplimentare, expuse în nota explicativă la proiectul de lege. Autorii au subliniat, că acțiune dușmănoasă, pentru care persoana poate fi condamnată în temeiul acestui articol, poate fi considerată desfășurarea intenționată a campaniilor de dezinformare.

Experții internaționali și naționali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modificările aduse Codului Penal, care cred că definiția extinsă a înaltei trădări lasă loc pentru abuz, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare în spațiul online. Potrivit lor, formularea nechibzuită poate duce la consecințe periculoase, inclusiv folosirea legii pentru inițierea cauzelor penale în scopul urmăririi penale nejustificate pentru anumite declarații, inclusiv comentarii pe rețelele de socializare și pe resursele informatice web. Există opinii că noua lege poate afecta și clasa politică, și liderii de opinie publică, jurnaliștii și bloggerii.

«O formă suplimentară a înaltei trădări»

Anterior, Codul Penal definea trădarea de Patrie în art.337 ca pe «o acțiune intenționată a unui un cetățean al RM în detrimentul suveranității, integrității teritoriale sau capacității de securitate și apărare a Republicii Moldova prin trecerea de partea inamicului, spionaj, eliberare de secrete de stat unui stat străin, organizație străină, entitate anticonstituțională sau reprezentanților acestora, precum și acordarea de asistență unui stat străin în desfășurarea de activități ostile împotriva Republicii Moldova».

Inițiativa legislativă de modificare a acestui articol aparține lui Lilian Carp, președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, și secretarului comisiei juridice numiri și imunități Igor Chiriac. La finele lunii mai aceștia au înregistrat amendamentul la Codul Penal. Deputații au decis, că aplicarea practică a acestei formulări privind înalta trădare ar fi dificilă, deoarece oamenii legii nu pot stabili cine este inamicul care comite acțiuni dușmănoase.

Ei menționează, că pe timpul URSS, de unde au fost luate aceste stipulări ale CP, nu exista războiul hibrid și acțiuni de acest gen din partea inamicului sau a unei țări dușmănoase. Din spusele autorilor, amendamentele au ca scop extinderea problemei așa numitei «trădări pe timp de pace», extinderea definiției legale a criminalității și a sferei de aplicare a acesteia, care în prezent se aplică doar pe timp de război, și eliminarea cerinței ca astfel de acte să producă un prejudiciu direct statului.

La elaborarea noii definiții s-a ținut cont de prevederile codurilor penale ale României, Franței, Olandei și altor state UE. Proiectul de lege a devenit parte a pachetului de modificări și completări la Codul Penal și Codul infracțiunilor privind corupția, infracțiunile de mediu, militare, cibernetice, precum și aplicarea pedepselor alternative privării de libertate. Înainte de lectura a doua, acesta a fost combinat cu mai multe inițiative legislative.

În noua redacție a CP, trădarea de Patrie este « o acțiune înfăptuită de un cetățean al Republicii Moldova cu intenție împotriva suveranității, independenței, unității, indivizibilității, securității sau capacității de apărare a Republicii Moldova, în interesul unei persoane străine, organizații străine, entități anticonstituționale sau a reprezentanților acestora, exprimate prin trecerea de partea inamicului în timp de război sau conflict armat; spionaj; divulgarea secretelor de stat; acordarea de asistență în scopul desfășurării de activități ostile împotriva securității statului ».

Formula renovată poate nu ar fi provocat o rezonanță așa de mare, dacă mu erau detaliile suplimentare expuse în nota explicativă la proiectul de lege. Acest document, care însoțește amendamentele, poate fi luat în seamă de instanțele de judecată la pronunțarea sentințelor si interpretarea prevederilor Codului penal. Autorii notează, că dezinformarea publică care afectează independența, suveranitatea și securitatea Republicii Moldova va fi pedepsită penal și considerată „o formă suplimentară de înaltă trădare”. Exact la fel, trecerea de partea inamicului în timpul războiului va fi considerată trădare.

«Bumerangul se poate întoarce»

Inițiativa a fost propusă pentru consultații publice, care s-au desfășurat cu participarea reprezentanților Serviciului Informații și Securitate, ai Ministerului justiției și ai Procuraturii Generale. A criticat noile modificări legislative nu numai opoziția parlamentară şi cea extraparlamentară, dar și experții, reprezentanții comunității juridice şi un șir de organizații neguvernamentale. În opinia lor, noua formulare nu este suficient de clară și creează riscuri sporite de abuz

Reputata organizație pentru drepturile omului Amnesty International a reacționat «cu îngrijorare» la știrea că parlamentul Moldovei a adoptat amendamente la Codul Penal al țării, ce oferă o nouă definiție a înaltei trădări. Organizația a îndemnat să se renunțe la noua lege și să se ofere garanții că orice restricții ale libertății de exprimare și orice măsuri de implementare a legislației în interesul securității naționale respectă cerințele internaționale ale drepturilor omului privind legalitatea, legitimitatea, necesitatea și proporționalitatea și sunt în concordanță cu principiul nediscriminării.

Veaceslav Tofan, director executiv Amnesty International Moldova, crede că noțiunea extinsă a trădării de Patriei este vagă și deschisă pentru abuzuri, ceea ce este o amenințare deosebită pentru libertatea de exprimare. «Această nouă definiție a trădării poate fi folosită pentru a combate disidența politică și vocile critice sub pretextul contracarării influenței străine rău intenționate. Este alarmant faptul, că legea riscă să criminalizeze viziunile și opiniile care trebuie să fie apărate în conformitate cu dreptul internațional», - a declarant Tofan. El a adăugat, că .legea nu poate fi scrisă împotriva unei persoane concrete sau în favoarea partidului politic care guvernează țara.

Alexei Marciuc, președintele Asociației «Comunitatea Internet», menționează că tendința statului de a obține instrumente mai eficiente pentru a asigura securitatea informațională și a preveni amenințările în adresa ordinii constituționale, este de înțeles. Potrivit lui, nimeni nu neagă necesitatea îmbunătățirii cadrului legal în acest domeniu, dar, în același timp, în lege nu trebuie să existe lacune, care să conducă la abuzuri și urmărirea penală nejustificată a cetățenilor pentru declarațiile lor pe internet, de asemenea, ar trebuia asigurată proporționalitatea pedepselor.

«Consecințele pot fi destul de grave, inclusiv urmărirea penală pentru comentarii pe rețelele de socializare și pe resursele web de informare, care pot fi privite ca elemente de trădare. Vorbim despre riscurile restricțiilor excesive ale libertății de exprimare în spațiul online. Și dacă mai înainte, pentru a stabili trădarea, era necesar să fie demonstrat prejudiciul, atunci, conform noii redacții a articolului, acest lucru nu este necesar. Formularea ar trebui să fie mai clară și mai precisă, nu să creeze condiții prealabile pentru o dublă interpretare», - crede Marciuc.

Despre riscurile înalte de abuzuri și încălcare a drepturilor cetățenilor vorbește și Vadim Vieru, director de programe al Asociației Promo-Lex . El atrage atenție faptului că modificările nu au fost coordinate cu societatea civilă, cu profesorii de drept de la universitățile moldovenești. «Așa cum este formulată, norma poate duce la ample interpretări eronate și la situația de a pune în pericol drepturile. Legea penală trebuie reformulară. Ea creează precedente pentru alte guvernări. Dacă la noi guvernarea se schimbă, cu această normă bumerangul se poate întoarce», - menționează Vieru.

Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale (CC), atrage atenția asupra formulărilor nechibzuite, care pot avea urmări periculoase, inclusiv inițierea unor cauze penale în scopul persecuției din motive politice sau de altă natură. Potrivit lui, o astfel de abordare este mai tipică regimurilor autoritare și practic nu se regăsește în legislația țărilor democratice. Tănase crede că dacă amendamentele la articolul din CP privind înalta trădare vor ajunge pe agenda CC, cel mai probabil ele vor fi recunoscute neconstituționale.

«un instrument împotriva »

Stanislav Pavlovschii, ex-ministru al justiției și fost judecător CEDO, vorbește despre pericolul inovațiilor legislative ce afectează grav nu doar dreptul jurnaliștilor la libertatea de exprimare, dar și drepturile oamenilor simpli și ale politicienilor la viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. „Lupta politică, inclusiv în timpul campaniilor electorale, este un război al declarațiilor, care uneori pot fi manipulatorii, făcute pe baza unor presupuneri. Și trebuie să dovediți că o persoană greșește, nu să o puneți în închisoare», - subliniază Pavlovschii.

Analistul politic Roman Mihăeș propune să vedem statistica României și a altor țări europene, care aplică asemenea măsuri severe în cazuri excepționale. El s-a arătat îngrijorat de aplicarea noilor stipulări în Moldova, unde acestea pot deveni instrumente împotriva persoanelor care alte opinii sau se află pe o altă poziție politică, pot afecta liderii de opinie, jurnaliștii și bloggerii. În contextul noii redacții a articolului 337 din Codul Penal, Mihăeș nu exclude cazurile în care un jurnalist spune ceva ce nu-i place procurorului, după care va urmat de deschiderea unui dosar penal pentru trădare de Patrie.

Asemenea tălmăciri ale art. 337 din Codul Penal au provocat și nedumerirea Olesei Stamate, fosta președintă a comisiei juridice, numiri și imunități. Din spusele sale, dezinformarea nu poate fi privită ca înaltă trădare. «Este vorba despre infracțiuni din capitolul cel mai grav, care nu au termen de prescripție și pedepsele pentru acestea sunt dintre cele mai severe în Codul penal. În consecință, din punctul meu de vedere, dezinformarea nu are nimic de-a face cu acest articol», - spune Stamate. Deputata menționează că aceste stipulări lipseau în conținutul respectivului articol din CP.

Amendamentele la Codul Penal, care concretizează noțiunea «înaltă trădare», au fost adoptate de parlament la finele lunii mai în minute numărate și fără dezbateri. Blocul comuniștilor și socialiștilor (BCS) a votat împotrivă, cu propunerea de a exclude proiectul din ordinea de zi. Opoziția apreciază noile măsuri împotriva trădării de stat și a spionajului drept un atac la pluralismul de opinii și un instrument politic în ajunul alegerilor prezidențiale și parlamentare. BCS s-a arătat îngrijorat de faptul că aceste norme pot fi tălmăcite arbitrar pentru reprimarea oponenților politici și a societății civile.

Pe fondul criticilor extinse, parlamentul a decis să revină încă o dată la inițiativa scandaloasă, și a examinat-o pe 6 iunie în lectura a treia și ultima. Modificările s-au referit doar nota explicativă privind noua redacție a articolului despre trădare. Președintele Comisiei parlamentare pentru probleme juridice, numiri și imunități Veronica Roșca, care a prezentat raportul, a spus că din nota explicativă au fost scoase trei paragrafe despre campaniile de dezinformare, care ar putea fi catalogate drept acțiuni dușmănoase, calificate în temeiul articolului despre trădarea de Patrie.

Dar în esență asta nu a schimbat nimic. În locul celor trei alineate numite a apărut formularea: «Acordarea de asistență în desfășurarea activităților ostile îndreptate împotriva securității statului se va interpreta, printre altele, în conformitate cu articolul 4 din Legea securității statului». Articolul citat de autori include campaniile dușmănoase de propagandă și dezinformare, care pot dăuna ordinii constituționale, în lista amenințărilor la adresa securității statului. Legea nr.136 privind introducerea modificărilor în unele acte normative a fost promulgate imediat de președintă și publicată oficial. Dar dacă mai toate stipulările ei intră în vigoare peste două luni, articolul privind înalta trădare a intrat în vigoare din momentul publicării.

P.S. un detaliu interesant: Acțiunile împotriva „Integrității Teritoriale” nu se mai consideră trădare.

Victor Surujiu