Asociația Europeană a Judecătorilor consideră că reforma justiției din Moldova trebuie revizuită

Asociația Europeană a Judecătorilor recomandă o revizuire urgentă a reformei justiției din Moldova, precum și a întregii proceduri de pre-vetting a judecătorilor.

În plus, Asociația Europeană a Judecătorilor (EJA) atrage atenția asupra numeroaselor încălcări ale principiului separației puterilor, independenței justiției și prezumției de nevinovăție, transmite Noi.md cu referire la primul.md.

Aceste constatări sînt cuprinse în declarația EJA:

“În cadrul reuniunii sale de la Taipei din 21 septembrie 2023, Asociația Europeană a Judecătorilor (EJA) a fost informată cu privire la evoluțiile recente care afectează sistemul judiciar din Republica Moldova și care sunt foarte îngrijorătoare.

Aceste evoluții includ înființarea unei comisii speciale pentru a efectua o “selecție preliminară” a judecătorilor care doresc să candideze pentru a fi aleși în Consiliul Superior al Magistraturii. Comisia a decis să excludă 23 din 28 de candidați, lipsind astfel efectiv alegătorii de posibilitatea de a alege și determinînd astfel componența secției judiciare a Consiliului. Deși Consiliul Superior al Magistraturii a anulat ulterior deciziile Comisiei, decizia nu a fost încă pusă în aplicare în mod corespunzător.

De asemenea, partidul de guvernămînt intenționează să introducă proceduri de control pentru a verifica circumstanțele personale și financiare ale tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale camerelor de apel și ale președinților și vicepreședinților sistemului judiciar.

Introducerea acestor proceduri de verificare vine în contextul unor atacuri constante, insulte și amenințări din partea politicienilor și a mass-mediei împotriva judecătorilor și a sistemului judiciar în general, tema frecventă fiind aceea că toți judecătorii sunt corupți.

În acest sens, EJA atrage atenția asupra Recomandării (2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care prevede la punctul 18: “Atunci cînd comentează deciziile judecătorilor, autoritățile executive și legislative ar trebui să evite criticile care ar putea submina independența sau încrederea publicului în sistemul judiciar. De asemenea, ar trebui să evite acțiunile care ar putea pune la îndoială dorința lor de a se supune hotărîrilor judecătorilor, altele decît declararea intenției de a face apel.”

De asemenea, EJA notează că, chiar dacă au fost descoperite unele cazuri de corupție în sistemul judiciar, acuzațiile publice care pun fiecare judecător sub semnul suspiciunii subminează încrederea în sistemul judiciar și moralul judecătorilor individuali.

Procedurile de verificare sau de lustrație a judecătorilor au fost recunoscute ca fiind permise (în anumite limite) doar în cazuri excepționale de tranziție de la un regim autoritar la unul democratic. În ultimii ani, unele țări au susținut că există alte “circumstanțe excepționale” pentru introducerea unor sisteme de evaluare, care, în opinia CAE, nu ar trebui să își aibă locul în sistemele judiciare.

Ținînd cont de aceste aspecte, EJA acceptă, în mod firesc, principiul conform căruia funcționarii din sistemul judiciar ar trebui să fie trași la răspundere și supuși unor proceduri disciplinare cu toate garanțiile unui proces echitabil; iar dacă se fac vinovați de corupție sau de fapte penale, să fie urmăriți penal.

Ministerul Justiției nu a comentat deocamdată declarația.