Supraveghetorii de legi

Foto: newsmoldova.md

Xenia Florea

Parlamentul de legislatura a XX-a a primit drept moştenire de la legislativul anterior 111 de proiecte de lege, jumătate dintre care urmează a fi adoptate în lectura a doua. În ultimele zile ale anului trecut, deputaţii fracţiunii PSRM au înregistrat la secretariatul Parlamentului încă trei iniţiative legislative: cu privire la denunţarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, cu privire la desfăşurarea referendumului consultativ republican privind vectorul extern al Moldovei şi cu privire la declararea anului 2015 drept anul Marii Victorii.

Iar săptămîna trecută, fracţiunea comuniştilor a mai înaintat 15 iniţiative legislative – de la indexarea pensiilor de două ori pe an şi anularea datoriilor persoanelor neangajate în cîmpul muncii faţă de fondul asigurărilor medicale obligatorii pentru perioada de pînă în 2015, pînă la stabilirea statutului permanent de neutralitate al ţării.

Aşa că aleşii poporului au mult de lucru. Mai ales că nu au fost adoptate încă politicile bugetar-fiscale şi bugetele pentru anul 2015. Însă secretariatul Parlamentului îşi are specificul de activitate: proiectele de lege incomode pentru partidele de guvernămînt pot fi în orice moment puse în sertar, tergiversate la infinit sau, în general, rescrise.

Pentru aceasta există așa-numiții „supraveghetori de legi”. Adică președinți ai comisiilor de profil. (Despre blocul de putere al comisiilor parlamentare am scris în articolul „Cine controlează în Parlament comisiile de forță?”. În acest articol vom relata despre restul comisiilor).

Anume de preşedinte depinde în mare măsură crearea ordinii de zi a Comisiei: de la examinarea unui sau alt document legislativ şi pregătirea lui pentru examinare în Parlament pînă la organizarea audierilor pe anumite probleme. De aceea, numirea în funcţiile-cheie a persoanelor potrivite este la fel de importantă ca şi distribuirea portofoliilor de miniştri în guvern.

Comisia economie, buget şi finanţe

În ierarhia parlamentară, Comisia economie, buget şi finanţe, împreună cu Comisia juridică numiri şi imunităţi s-au aflat întotdeauna pe treapta cea mai înaltă şi este considerată una de bază. Anume prin această comisie trec toate proiectele de lege „bănoase” – de la proiectele bugetelor şi modificărilor bugetar-fiscale pînă la scutirea de TVA şi taxe vamale a unui sau altui lot de marfă. Acest lucru înseamnă că procesul de lobby în această comisie are loc mult mai activ. Cu toate consecinţele de rigoare.

Odată cu venirea la putere a coaliţiei proeuropene, adică din 2009, această comisie este controlată de către liberali-democraţi. Iniţial, la funcţia de supraveghere a problemelor economice şi financiare, PLDM l-a desemnat pe expertul organizaţiei obşteşti „IDIS Viitorul”, Veaceslav Ioniţă, care a fost implicat în mai multe scandaluri.

Primul scandal de rezonanţă a fost declanşat în 2011, în aşa-zisul “dosar al cazinourilor”. În 2010 a intrat în vigoare legea cu privire la licenţiere, ce prevedea reducerea costului licenţei pentru fiecare masă de joc în cazinouri, ce aveau pînă la 6 mese – de la 360 de mii de lei pînă la 180 de mii de lei. Parlamentul nu a votat această modificare, însă ea a apărut în mod miraculos în textul legii publicat în „Monitorul Oficial”. În rezultat, bugetul a fost prejudiciat cu 5,6 milioane de lei.

Pentru a clarifica situaţia, Parlamentul a creat o comisie de anchetă. Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu (anume el, în 2010, conducea Parlamentul şi a semnat amendamentele controversate) l-a acuzat de toate pe preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

Potrivit lui Ghimpu, anume Ioniţă a modificat cifrele în Legea privind licenţierea şi a propus documentul falsificat spre semnare preşedintelui Parlamentului. Iar spicherul credul („documentul a fost semnat de nouă persoane înaintea mea, cum puteam să nu am încredere în ei?”), fără a bănui nimic, şi-a pus semnătura pe proiectul de lege, iar apoi, în calitatea sa de preşedinte interimar, l-a şi promulgat.

„Este un nou timp de atac raider la nivel de parlament”, se revolta Mihai Ghimpu. Totodată, liderul liberalilor a evitat să spună cu ce s-au ocupat între timp numeroşii asistenţi şi consultanţi ai fostului preşedinte interimar, care în virtutea funcţiilor lor sînt obligaţi să verifice de o sută de ori documentele ce vin la semnare.

La rîndul său, Veaceslav Ioniţă a declarat că, potrivit legislaţiei, Ghimpu este cel care este obligat să răspundă pentru toate documentele semnate de el. Şi a cerut ca Mihai Ghimpu să fie lipsit de imunitatea de deputat, pentru iniţierea unui dosar penal – în legătură cu şantajul, la care a fost supus el, Veaceslav Ioniţă, de către Ghimpu, din cauza anchetei la compania „Air Moldova”.

În final, scandalul a fost aplanat, Veaceslav Ioniţă a rămas la postul său (deşi comisia de anchetă a cerut demisia lui), iar cele 5,6 milioane de lei nu au mai fost restituite statului.

Şi fracţiunea PCRM l-a acuzat în repetate rînduri pe preşedintele Comisiei buget şi finanţe de falsificarea documentelor. De exemplu, de falsificarea datelor la adoptarea politicii bugetar-fiscale pentru anul 2014. Precum au declarat comuniştii, Ioniţă a introdus arbitrar în proiectul de lege pentru examinarea în lectura a doua un şir de modificări, încălcînd procedura, indicînd că amendamentele au fost introduse din numele Comisiei.

Iar la sfîrşitul sesiunii de primăvară-vară 2014, în culoarele Parlamentului a apărut un zvon, potrivit căruia preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe a „corectat”, la propria discreţie, unele cifre în proiectul de lege privind rectificarea bugetului de stat, modificînd destinaţia pentru unele mijloace financiare.

Din cauză că Veaceslav Ioniţă s-a compromis, promovînd permanent anumite interese şi „corectînd” la propria discreţie proiectele de lege parvenite de la Guvern, în vara anului 2014, colegii au încercat să facă din el un „ţap ispăşitor”, blocînd un şir de iniţiative ale executivului. Atunci Guvernul, făcînd uz de dreptul său constituţional, şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de 11 acte legislative. Adică, acestea au intrat în vigoare, ocolind Parlamentul.

Veaceslav Ioniţă nu a dorit să fie ţap ispăşitor şi a acuzat puterea executivă şi pe unii colegi din Parlament de legalizarea schemelor frauduloase şi de planificarea unor fraude de peste 1 miliard de lei. Potrivit lui, autorii acestor scheme ştiau că acestea nu vor trece niciodată prin Comisia buget şi finanţe, de aceea au şi inventat trucul cu asumarea răspunderii de Guvern.

Iar peste o lună şi jumătate, Veaceslav Ioniţă, în general, a început o luptă deschisă împotriva liderului Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, acuzîndu-l de delapidarea mijloacelor de la Banca de Economii.

În Parlamentul de legislatura a XX-a funcţia de „supraveghetor asupra legilor” în Comisia economie, buget şi finanţe i-a revenit, de asemenea, unui deputat PLDM. De data aceasta, în funcţia respectivă a fost numit Ştefan Creangă.

Creangă este o persoană apropiată de Vladimir Filat. În perioada 2006-2008, el a ocupat postul de consilier al directorului general al SA „IPTEH” (precum se ştie, circa 50% din acţiunile „IPTEH” aparţin firmei române „Kapital Invest Company”, al cărei proprietar este Filat).

În 2009, Ştefan Creangă a fost consultantul principal al fracţiunii parlamentare PLDM. Apoi a ocupat funcţia de director al Agenţiei Achiziţii Publice. A fost membru al Comisiei Electorale Centrale din partea PLDM, ministru adjunct al Finanţelor, concomitent a condus stafful electoral al PLDM în alegerile parlamentare din 30 noiembrie.

Aşa că în funcţia de preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă va putea fi mai bine controlat, mai fidel disciplinei de partid şi intereselor de partid decît Ioniţă, care nu era membru al PLDM.

Comisia agricultură şi industrie alimentară

La distribuirea comisiilor parlamentare, conducerea Comisiei agricultură şi industrie alimentară i-a revenit socialiştilor. Deşi PSRM, ca partid ce a învins în alegeri, a sperat la un loc mai bun în structura ierarhică a Parlamentului decît Comisiile agricultură şi cea pentru drepturile omului şi relaţii interetnice (preşedintele acestea a devenit Vladimir Ţurcan).

Din 2009 a devenit o normă ca postul de preşedinte al Comisiei agricultură şi industrie alimentară să fie oferit opoziţiei. Oricum, de această comisie depinde foarte puţin, ţinînd cont de faptul că principalul raportor pentru proiectele bugetar-financiare este Comisia economie, buget şi finanţe. Iar audierile desfăşurate pe o anumită temă agricolă arzătoare, pot fi ignorate cu uşurinţă de către funcţionari, cum a procedat de mai multe ori ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, pe motiv că este ocupat sau este în deplasare.

În Parlamentul de legislatura a XIX, Comisia agricultură era condusă de comunistul Gheorghe Popa. În actualul legislativ, în această funcţie a fost numit deputatul PSRM Radu Mudreac – medic-veterinar de profesie, fostul şef al Agenţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, directorul SRL „Gradioni”.

Partidul Socialiştilor intenţionează să utilizeze această platformă parlamentară ca o bază pentru negocierile privind reluarea exportului producţiei agricole moldoveneşti pe piaţa rusă. Anunțul a fost făcut de liderul partidului, Igor Dodon, în urma întrevederii recente a fracţiunii PSRM cu spicherul Dumei de Stat Serghei Narîşkin. Deşi oficial Comisia parlamentară agricultură nu are asemenea împuterniciri.

Comisia administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice

În Parlamentul de legislatura a XIX-a erau două comisii permanente separate – mediu şi schimbări climatice (condusă de deputata PCRM Violeta Ivanov) şi administraţie publică şi dezvoltare regională (preşedinte – Eduard Muşuc, fracţiunea PCRM). În actualul parlament deputaţii au decis să unească aceste structuri în una singură.

Conducerea Comisiei unificate administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice a revenit de data aceasta comuniştilor. În funcţia de preşedinte a fost numită fostul primar al oraşului Soroca, Elena Bodnarenco.

Prin Comisia administrare publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice trec toate proiectele de lege ce ţin de structura teritorial-administrativă a ţării, structura şi competenţele organelor administraţiei locale, finanţele locale, dezvoltarea şi planificarea regională, mediu.
Experţii se tem că în urma unificării a două comisii parlamentare diferite ca domeniu, accentul de bază în activitatea noului organ parlamentar va fi pus pe dezvoltarea regională şi colaborarea cu autorităţile locale, în detrimentul problemelor ecologice. În vechiul legislativ, Comisia mediu şi schimbări climatice nu o dată a bătut alarma şi a zădărnicit numeroase proiecte de lege controversate ce veneau de la Guvern.

Astfel, încă din 2011, preşedintele Comisiei de mediu, Violeta Ivanov (pe măsura impulsionării activităţii de către autorităţile centrale) ridica problema intenţiei de a transforma Moldova într-o gunoişte europeană a deşeurilor menajere. Chişinăul intenţiona să importe deşeurile de peste hotare şi să le incinereze pe teritoriul ţării la o uzină de ardere a deşeurilor, pe care un investitor străin avea de gînd să o construiască în urma unui acord cu Primăria Chişinăului.

Pentru implementarea acestui proiect, în 2009, Ministerul Mediului a înaintat un proiect de lege privind anularea interdicţiei la importul deşeurilor (această iniţiativă a fost aprobată de majoritatea parlamentară). Iar în 2011, Guvernul a propus excluderea art. 20 din Legea privind deşeurile menajere şi industriale, ce interzicea incinerarea deşeurilor de orice provenienţă, în scopul permiterii arderii lor în instalaţii speciale.

Proiectul de construcţie a uzinei de ardere a deşeurilor nu a mai fost pus în practică, iar Republica Moldova nu a devenit o gunoişte europeană a deşeurilor menajere. Totuşi, potrivit Violetei Ivanov, Ministerul Mediului, în pofida prevederilor Legii privind deşeurile menajere şi industriale, i-a eliberat SA „Lafarge Ciment” autorizaţiile nr. 027/2010 din 01.10.2010 şi nr. 035/2011 din 01.10.2011, ce permiteau arderea deşeurilor. În special, este vorba despre arderea pneurilor auto.

Membrii fracţiunii PCRM resping însă temerile experţilor precum că componenta ecologică în comisia unificată ar putea avea de suferit şi spun că deputaţii comunişti vor urmări mai atent toate iniţiativele Guvernului ce ţin de ecologie.

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie

Este a doua comisie ce a revenit fracţiunii PCRM în Parlamentul de legislatura a XX-a. În funcţia de preşedinte a fost numită Oxana Domenti.

Ea este unul dintre puţinii specialişti profesionişti în domeniul sănătăţii şi protecţiei sociale din actuala componenţă a organului legislativ. Deputata a fost consilierul preşedintelui Voronin pe problemele dezvoltării sociale, a participat la elaborarea Strategiei creşterii economice şi reducerii sărăciei în Republica Moldova, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie. Aşa că putem spune despre Oxana Domenti că se află la locul ei.

Săptămîna trecută, fracţiunea PCRM a înregistrat la secretariatul Parlamentului 15 proiecte de lege, majoritatea dintre care au caracter social.

Aflarea Oxanei Domenti la cîrma comisiei de profil constituie o garanţie că iniţiativele sociale incomode nu vor mai fi blocate şi prăfuite pe rafturile Comisiei. E altceva dacă PLDM şi PDM vor dori să le examineze şi să le aprobe. Însă, prin aceste iniţiative legislative, comuniştii ar putea şantaja partidele de guvernămînt, condiţionînd adoptarea lor de asigurarea voturilor PCRM la examinarea unor probleme legislative sau a celor ce ţin de cadre.

Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media

Cea mai controversată numire în Parlamentul de legislatura a XX-a a devenit desemnarea deputatului PLDM Vladimir Hotineanu la conducerea Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media.

Hotineanu este o persoană foarte departe de aceste domenii. El este medic, chirurg, fost ministru al Sănătăţii. Deşi are şi experienţă de profesor, de şef de catedră şi prorector al Institutului de Medicină din Chişinău.

În Parlamentul de legislatura a XIX-a, ladimir Hotineanu a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie. Cele mai „tari” momente din activitatea lui în această funcţie este tentativa de a-şi subordona întregul spectru al practicii publice: în 2013, Hotineanu a prezentat un proiect de lege care instituia în Moldova un colegiu ce îşi atribuia, practic, un şir de competenţe ale Ministerului Sănătăţii, iar fiecare medic era obligat să fie membru al acestuia. Dar şi replica „Moldova trebuie să se mîndrească că a fost selectată pentru testarea medicamentelor”.

Vladimir Hotineanu este cunoscut drept un om foarte greoi şi inflexibil. Unii reprezentanţi ai sectorului neguvernamental din domeniul culturii şi mass-mediei îşi amintesc cu nostalgie de preşedintele anterior al acestei comisii, Chiril Lucinschi, temîndu-se că le va fi greu să lucreze cu Hotineanu, şi au de gînd să colaboreze mai strîns cu vicepreşedintele Comisiei cultură, socialistul Ion Ceban.

Comisia politică externă şi integrare europeană

În pofida denumirii frumoase, ce reflectă linia generală a politicii externe a Chişinăului, competenţele acestei comisii parlamentare sînt destul de formale.

În sfera de activitate a ei intră controlul parlamentar asupra politicii externe şi integrării europene a Guvernului, coordonarea problemelor de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea europeană; pregătirea de ratificare a acordurilor internaţionale şi altor documente internaţionale; colaborarea cu parlamentele altor ţări şi examinarea candidaturilor la funcţiile de ambasadori extraordinari şi plenipotenţiari ai Republicii Moldova.

În actualul parlament, conducătorul Comisiei politică externă a fost numit democratul Igor Corman – istoric de profesie, fost ambasador al Republicii Moldova în Germania şi Danemarca. În 2009-2010 şi în 2011-2013, el deja ocupa postul de preşedinte al Comisiei politică externă şi integrare europeană. Însă în primăvara anului 2013, în perioada acutizării relaţiilor dintre PLDM şi PDM şi creării Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană, acesta a fost ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului, în locul lui Marian Lupu.

Versiunea oficială a desemnării lui – „accentul trebuie pus pe integrarea europeană”. Acum, accentul s-a schimbat. Şi conducerea PDM a preferat candidatura lui Andrian Candu în locul lui Igor Corman. Precum afirmau cîteva săptămîni în urmă analiştii politici, pe fondul cerinţelor liberalilor de a instaura un procuror general din Europa şi a presiunilor din partea Bruxelles-ului, democraţii au nevoie la postul de spicher de o persoană sigură şi loială. Deoarece preşedintele Parlamentului este o „umbrelă pentru procurorul general”. În final, conducerea PDM-ului a considerat că Andrian Candu este mai sigur, iar Igor Corman a revenit în Comisia pentru politică externă.