Mediul de afaceri va trece controlul treziei

Foto : ac.ua

Olga MARCENCO

Toţi agenţii economici care deţin automobile înregistrate pe numele companiei vor fi obligaţi să instituie o nouă funcţie – inspector al controlului treziei. Această cerinţă se conţine în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 443 cu privire la organizarea şi efectuarea controlului treziei, precum şi în Regulamentul cu privire la modul de organizare şi efectuare a controlului treziei, publicate în Monitorul oficial din 11 aprilie 2014. Dacă parcul de maşini nu este mare, atunci se încheie un contract cu un asemenea inspector. Cei care nu se vor supune ordinului vor fi amendaţi.

Inspectorul va fi nu doar angajat, dar şi instruit din cont propriu. De instruirea inspectorilor se va ocupa Dispensarul Republican de Narcologie. Legitimaţia inspectorului controlului treziei este eliberată de către Dispensar pe un termen de cinci ani.

Persoanele juridice vor fi obligate să asigure inspectorul cu încăperi special utilate. Iar acesta, la rîndul său, va trebui să-i verifice pe toţi şoferii după eliberarea foii de parcurs, precum şi în timpul zilei.

Potrivit Regulamentului, inspectorul trebuie să verifice indicatorii psihofuncţionali ai fiecărui şofer (temperatura corpului, pulsul, tensiunea arterială etc.). Şi să excludă sau să confirme consumul de alcool, droguri, substanţe psihotrope etc. cu ajutorul tuburilor indicatoare, etilotestelor şi a testelor expres.

Apropo, experţii menţionează că, în ultimul timp, pe piaţa auto sînt promovate activ etilotestele profesionale şi individuale. Se pare că oamenii întreprinzători ştiau dinainte de aceste modificări, care îi vor obliga pe agenţii economici să-şi verifice conducătorii auto la trezie.

Ministerul Sănătăţii menţionează că controlul treziei este un complex de măsuri şi proceduri medicale efectuate în scopul prevenirii şi neadmiterii conducerii unităţii de transport de către şoferi aflați în stare de ebrietate sau care au probleme de sănătate.

Întreprinzătorii, la rîndul lor, deja declară că acest ordin contravine legii cu privire la activitatea de întreprinzător şi, dacă vor fi aplicate sancţiuni, atunci vor acţiona în judecată Ministerul Sănătăţii.

Creşterea invizibilă a indicatorilor mediului de afaceri

Businessmenii vorbesc despre absurditatea ordinului, adoptat tacit şi fără discuţii. Se pare că Ministerul Sănătăţii a pus funcţiile poliţiei rutiere pe umerii întreprinzătorilor.

„Ministerul pur şi simplu se iscăleşte astfel pentru incapacitatea şi chiar impotenţa serviciului rutier. Şi spune că toţi întreprinzătorii sînt nişte oameni iresponsabili şi inconştienţi, care, la fiecare colţ, le permit alcoolicilor şi narcomanilor să conducă automobilele”.

Totodată, aceasta va conduce la o birocraţie şi cheltuieli suplimentare – salarii, spaţii, utilaje, instruirea inspectorului. Toate acestea vor împiedica desfăşurarea afacerilor, mai ales la întreprinderile mici.

Experţii afirmă că, în ultimii ani, în Moldova, oricît ar suna de paradoxal, se atestă o tendinţă de majorare a barierelor ce împiedică dezvoltarea mediului de afaceri. Acest fapt poate fi văzut analizînd ratingul „Doing Bussiness”, publicat anual de Banca Mondială şi Corporaţia Internaţională Financiară. Asta, dacă e citit printre rînduri. Acest clasificator ia în consideraţie reformele în domeniul facilitării dezvoltării mediului de afaceri, realizate timp de un an.

„Realizările din 2010, datorită implementării Ghilotinei I şi II, şi anume lichidarea miilor de acte de raportare – a documentelor ministeriale şi ordine, fapt ce a uşurat viaţa întreprinzătorilor cu 12%, astăzi este distrus cu succes, – afirmă experţii. Un exemplu concludent în acest sens este ordinul Ministerului Sănătăţii”.

Într-adevăr, în 2010, în ratingul Doing Bussiness, Moldova a realizat un salt major, ridicîndu-se de pe locul 183 pe locul 94. Atunci, în ţară aveau loc reforme în trei domenii: deschiderea propriei afaceri, înregistrarea proprietăţii private şi achitarea impozitelor.

În special, au fost reduse taxele angajatorilor la impozitarea asigurării sociale. Înregistrarea imobilului a fost simplificată prin excluderea din pachetul de documente a planului cadastral, fapt ce a redus procedura de perfectare de la 48 pînă la 5 zile. Totodată, deschiderea unei afaceri în Moldova a fost simplificată datorită implementării serviciului de înregistrare a companiilor.

În pofida realizărilor evidente, cînd experţii menţionau că ţara mai are nevoie de reforme vitale în alte domenii, inclusiv în obţinerea autorizaţiilor pentru construcţie şi pentru angajarea în cîmpul muncii, la comerţul transfrontalier şi la sistarea activităţii economice.

Atunci a fost menţionat că la capitolele incluse pentru evaluarea facilitării businessului, Moldova a ocupat următoarele locuri din 183: înregistrarea companiei – locul 77; obţinerea autorizaţiei pentru construcţie – 161, angajarea lucrătorilor – 141, înregistrarea proprietăţii – 17, obţinerea creditului – 87, protecţia investitorilor – 109, achitarea impozitelor – 101, comerţul extern – 140, respectarea obligatorie a contractelor – 22, lichidarea companiei – locul 90.

În 2011, Moldova s-a ridicat cu cîteva puncte, în 2011 s-a plasat pe locul 90 din 183. Însă creşterea ratingului nu a fost legată de facilitarea dezvoltării afacerilor. Mai mult, la unii indicatori au fost înregistrate regrese semnificative. Din nouă categorii ce vizează dezvoltarea afacerilor, Moldova s-a mişcat înainte doar pe unul – obţinerea autorizaţiei pentru construcţie – cu patru poziţii de pe locul 163 pe 159. După alte două criterii: comerţul internaţional şi asigurarea îndeplinirii contractelor a fost înregistrată o scădere. Cea mai semnificativă – în problema înregistrării companiilor, unde noi ne-am deplasat în jos cu 16 poziţii şi am ieşit în afara indicatorilor medii – locul 94.

Ținînd cont de toate acestea, creşterea Moldovei în ratingul general părea puţin straniu. Dar s-a constatat că în 2010, creşterea a fost condiţionată de modificările la metodologia de evaluare a ratingului dezvoltării afacerilor, care au introdus unele devieri în indicatorul final. În special, a fost introdusă categoria „angajarea forţei de muncă”, la care, în Doing Business 2010, Moldova ocupa locul 141. Astfel, conform metodologiei vechi, Moldova a pierdut cel puţin trei puncte.

În 2012, Moldova s-a ridicat cu 9 poziţii în rating, ocupînd locul 81. Însă experţii au menţionat că creşterea a fost determinată de problemele legate de reformele în ţările concurente. Atunci Moldova şi-a îmbunătăţit indicatorii la trei din zece capitole: înregistrarea proprietăţii (+1 punct, pînă la locul 16), soluţionarea insolvabilităţii (cu 4 puncte – pînă la locul 91) şi protecţia investitorului (cu 32 de puncte, pînă la locul 82). La restul şapte capitole, (obţinerea autorizaţiei pentru construcţie, deschiderea businessului, impozitarea, comerţul extern, accesul la credite, conectarea la reţeaua de energie electrică, asigurarea îndeplinirii contractelor) indicatorii s-au înrăutăţit.

În 2013, Moldova a ocupat locul 83 în ratingul Doing Business, coborînd două poziţii faţă de 2012. Iar în 2014, Moldova iarăşi s-a ridicat cu cinci poziţii mai sus – de pe 83 pe 78. Deşi putem vorbi doar de menţinerea poziţiei ţării noastre în acest rating, deoarece, în 2013, în acesta au fost incluse 185 de state, iar în 2014 – 189. Cel mai mult Moldova şi-a îmbunătăţit poziţiile la capitolul „Obţinerea creditului”, ridicîndu-se de pe locul 40 pe locul 13. Cele mai proaste rezultate au fost înregistrate la capitolul „Obţinerea autorizaţiei pentru construcţie”, coborînd de pe locul 168 pe locul 174.

Pentru obţinerea autorizaţiilor pentru construcţie, în Moldova trebuie efectuate 26 de proceduri, iar în timp acestea se întind pe 291 de zile. La categoria „Protecţia drepturilor investitorilor”, Moldova s-a ridicat de pe poziţia 82 pe poziţia 80, la capitolul „Impozitare” – de pe locul 109 pe locul 95, la categoria „Asigurarea executării contractelor” – de pe locul 26 pe locul 23, la categoria „Crearea întreprinderii” – de pe 92 pe 81.

În noul rating, Moldova şi-a păstrat locul 91 la categoria „Soluţionarea problemelor insolvabilităţii întreprinderilor”. Totodată, a coborît de pe locul 16 pe locul 19 la capitolul „Înregistrarea proprietăţii”, de pe 142 pe 150 la categoria „Efectuarea activităţii de comerţ extern” şi de pe locul 161 pe locul 165 la capitolul „Conectarea la sistemele de alimentare cu energie electrică”.

În opinia experţilor, îmbunătăţirea poziţiilor în rating în ultimii patru ani nu oferă motiv pentru concluzii optimiste. Dar şi soluţionarea problemelor-cheie din Moldova: (care sînt interdependente) corupţia, protecţia drepturilor proprietarilor, echitatea deciziilor judecătoreşti şi multe altele este încă în viitor.

„Dacă în Moldova într-adevăr s-ar fi ameliorat mediul de afaceri, atunci acest fapt ar fi fost reflectat de indicatorii economici – majorarea transferurilor la buget, creşterea economică etc., iar acestea tocmai lipsesc. Mai mult, întreprinzătorii afirmă într-un glas că condiţiile de dezvoltare a afacerilor în Moldova chiar s-au înrăutăţit.

Ratingurile nu sînt atît de importante ca percepţia şi dispoziţia întreprinzătorilor. Iar în legătură cu aprecierile lor, avem multe probleme. Protecţia slabă a drepturilor la proprietate, deciziile dubioase ale instanţelor şi dobînzile mari la credite sînt problemele ce trebuie soluţionate”.