Plecați fără urmă. De ce dispar copiii?

În ultimul timp, în fluxurile de știri din mass-media și de pe rețelele sociale destul de des apar anunțuri despre minori dispăruți. Jurnalista Noi.md a clarificat cele mai frecvente motive, din care se pierd adolescenții, și cine îi caută, în afară de poliție.

«Re-postare maximă»

De regulă, în caz că dispar copiii, părinții încep să telefoneze tuturor prietenilor și cunoscuților, mai cer și ajutorul poliției și a voluntarilor. Mass-media și rețelele sociale ajută la difuzarea informației. În asemenea anunțuri, atrag atenția cuvintele scrise cu majuscule: «ATENȚIE! RE-POSTARE MAXIMĂ! AJUTAȚI-NE SĂ GĂSIM O PERSOANĂ!» Urmează fotografia dispărutului, numele, prenumele, locul de trai, data dispariției, vîrsta, semnalmentele, informațiile suplimentare și numerele de contact pentru cei care dispun de careva informații despre cel dispărut. Imediat ce ”pierdutul” este găsit, despre aceasta anunță aceleași rețele sociale și mass-media.

În ultimul timp asemenea cazuri s-au îndesit. Printre exemplele cele mai proaspete putem aminti cazul fetei de 16 ani din Călărași. În seara de 16 februarie Inspectoratul național de siguranță publică a plasat pe pagina sa de Facebook anunțul despre dispariția unei minore, care plecase de acasă în aceeași zi, la ora 13, și nu s-a mai întors. Din informație rezultă, că mama fetei s-a adresat la poliție și a spus că aceasta a lăsat un bilețel în care a scris că nu mai dorește să comunice cu propria familie. Imediat după ce mama «fugarei» s-a adresat la poliție, s-a desfășurat operațiunea de căutare a minorei, cu implicarea angajaților organelor de drept a inspectoratelor teritoriale de poliție. Au fost descrise semnalmentele dispărutei și anunțate numerele de telefon la care persoanele care dispun de careva informații utile pot contacta poliția pentru ale comunica.

Pe 12 februarie a devenit cunoscut cazul dispariției unei fetițe de 13 ani din Anenii Noi. «Sîmbătă, în jurul orei 23:45 la poliția Anenii Noi s-a adresat o femeie care a declarat dispariția fiicei sale în s. Roșcana. Mama a anunțat că fetița a mers la magazin în jurul orei 20:00 și nu s-a întors. Au fost mobilizați reprezentanții unui șir de subdiviziuni ale MAI, anunțate semnalmentele dispărutei: înălțimea 165 cm, păr castaniu, ochi albaștri; era îmbrăcată într-o scurtă neagră cu dungi albe, pantaloni sport verzi și adidași albi », - a scris portalul unimedia.info.

Peste 24 de ore s-a aflat că fata a fost găsită la Chișinău, din fericire vie și nevătămată. Din cele aflate de Noi.md, anual, au loc 700-800 de asemenea cazuri de dispariție a adolescenților. De cele mai multe ori dispariția copiilor este o plecare benevolă din familie, din diverse motive.

Dorința de libertate

Conform datelor prezentate portalului nostru de Aliona Dragomerețcaia, șefa direcției siguranța minorilor a Inspectoratului național pentru siguranța publică al MAI al RM, în 12 luni ale a.2021 au fost înregistrate 823 (în a. 2020 – 810) cazuri de plecare benevolă a copiilor din casă sau din instituțiile sociale, dintre acestea 523 (în a. 2020 - 629) au fugit din propriile familii, 300 (în a.2020 - 206) – din instituțiile sociale în care trăiau (din centre de plasament – 194, din case familiale– 6, din case comunitare – 11, din internate – 12, din instituții medicale – 5, din familiile care acordă ajutor parental profesional – 21, din familiile rudelor sau a altor persoane – tutori sau mandatari – 51).

De ce copiii fug de acasă? Și acest lucru este elucidat de departamentul siguranța minorilor.

– Principalele motive ale plecării de acasă sau din instituția socială: în 461 de cazuri – dorința de libertate, în 114 – neglijența părinților sau a persoanelor care îi înlocuiesc; 23 de minori au plecat din cauza că părinții sau tutorii consumă alcool; 13 au fugit din cauza restricțiilor excesive și a interdicțiilor impuse de părinți sau tutori; 20 de adolescenți s-au lăsat conduși de alți copii, 14 au plecat de acasă din cauza conflicrelor și a violenței domestice ; 64 – din alte motive diverse, -exemplifică A.Dragomerețcaia datele din anul trecut .

Potrivit ei, adolescenții fug, deoarece familiile lor nu le acordă destul timp și pentru că ajung să fie influențați negativ de semenii lor.

- Lipsește controlul adulților asupra mediului de comunicare al copilului, iar după ce-s găsiți ei revin în același mediu nefavorabil, din care au evadat, - spune șefa direcției siguranța minorilor.

Dacă ne întrebăm: adolescenții fug de acasă pentru prima oară sau în mod repetat , datele statistice ne spun, că 360 de copii (în a. 2020 – 379) au plecat de acasă sau instituția socială pentru prima dată, iar 349 (466 – în a. 2020) – repetat. Din numărul total de 23 de adolescenți, benevol au plecat de acasă sau instituția socială în componența unui grup. E de mirare faptul, că fetele fug mai des ca băieții – în a. 2021 420 (494 – în 2020) și 289 (în 2020 – 341) respectiv. De cele mai multe ori dispar copiii de 14-15 ani – 348, dintre care 220 fetițe și 128 băieței. 188 dintre copiii dispăruți nu împliniseră 13 ani, iar 158 aveau între 16 și 18 ani.

Nu contează statutul familiei

În raportul direcției siguranța minorilor a Inspectoratului național pentru siguranța publică a MAI a RM se vorbește și despre aceea, din ce fel de familii fug de cele mai multe ori adolescenții. Nu putem spune fără echivoc, că aceștia ar fi copii din familii incomplete sau social vulnerabile, căci statistica arată, că se fuge și din familiile prospere. Astfel, în a.2021 din familii normale au fugit 325 de copii, din familii social vulnerabile - 378. Dintre fugari, 249 erau din familii incomplete, 312 – cu ambii părinți, 148 de adolescenți erau educați de tutori/mandatari/părinți profesioniști. 460 de «fugari» provin din familii cu doi și mai mulți copii, iar 233 – din familii în care creștea un singur copil.

S-a mai dovedit, că în a. 2021au dispărut mai mulți copii-orășeni, comparativ cu cei din sate – 364 și 345, respectiv. Da cu un an mai devreme în localitățile rurale au fost înregistrate 481de cazuri de dispariție a adolescenților, iar în cele orășenești – 354.

– Căutările copilului vor fi mai eficiente, dacă anunțul despre dispariția lui va ajunge la poliție mai rapid, - spune A.Dragomerețcaia. – Dar noi ne ciocnim de diverse cazuri, în care poliția este anunțată foarte tardiv, sau reprezentanții legali află despre dispariția copilului numai după ce acesta a fost întors în familie. Din numărul total de adolescenți pierduți, în 602 cazuri părinții au reclamat dispariția la poliție în decurs de 24 de ore, în 127 – în decurs de 24-48 ore, în 43 – între 48-72 ore și în 51de cazuri – peste mai bine de 72 ore.

În rezultatul eforturilor poliției, 501 de minori au fost găsiți timp de 24 de ore, 89 – timp de 48 de ore, 52 – peste 48 de ore, 65 – peste 72 ore. Doi adolescenți au fost găsiți decedați (unul – strangulat, altul s-a sufocat în automobil ). Iar 11 dintre adolescenții dispăruți în a.2021 așa și nu au fost găsiți...

Fiecare minut contează – COD vine în ajutor

E de menționat, că de căutarea persoanelor dispărute se ocupă nu doar poliția, ci și voluntarii. Anume la ei deseori apelează cetățenii care și-au pierdut copiii sau rudele adulte.

Un asemenea detașament de căutare numit COD (Căutarea oamenilor dispăruţi ) al organizației obștești REGULILE VIEŢII este condus de Roman Volhv. COD și-a început activitatea în noiembrie, 2019. Osatura organizației de voluntari o formează cca 50 de persoane – civili, veterani ai diferitor subdiviziuni, angajați ai diferitor structuri de stat. Mișcarea voluntarilor este condusă de trei persoane. Detașamentul include doar membri-voluntari. Operațiunile de căutare se efectuează gratis. Orice persoană trecută de 18 ani poate participa la activitatea detașamentului.

– Organizația noastră nu divizează statistica celor dispăruți în minori și adulți, dar pot spune cu exactitate că noi găsim 100% din copiii, pentru căutarea cărora ni s-a cerut ajutorul, este altă întrebare dacă au fost găsiți în viață sau decedați , – a comentat Roman Volhv pentru Noi.md. – Sarcina noastră este să găsim dispărutul, iar asta depinde de aceea, dacă cererea de căutare și informația necesară ne-a parvenit operativ. Însă ne ciocnim de situații, care ne limitează posibilitățile, deoarece dispariția unui copil este din start un caz penal. Odată anunțată dispariția persoanei, întotdeauna este deschis un dosar penal, pentru că nu este cunoscută cauza dispariției. Poliția în aceste cazuri este mobilizată imediat. Da pentru ca voluntarii să înceapă căutările, rudele celui dispărut trebuie ori să depună o cerere la poliție, ori să apeleze serviciul 112 și să anunțe dispariția copilului. Uneori, contează nu orele, ci minutele, de aceea dacă este vorba despre copii, în special – minor, tărăgănarea este inadmisibilă.

Potrivit interlocutorului Noi.md, în lipsa unei adresări la poliție ei nu încep căutările, deoarece există și declarații false. În cei doi ani de existență a organizației, au fost înregistrate 68 asemenea apeluri. La fel, conform statisticii COD, în perioada noiembrie, 2019 - ianuarie, 2022 au parvenit 832 de adresări pentru căutarea copiilor și adulților dispăruți fără urmă.

– Ca organizație neguvernamentală, noi cu forțe proprii, în măsura posibilităților acordăm poliției ajutor în căutarea oamenilor dispăruți. În total, am efectuat 242 de operațiuni de căutare, am găsit 145 persoane vii, 34 – decedate. A fost stabilită identitatea a 10 persoane necunoscute sau cu tulburări psihice, – exemplifică conducătorul activitatea COD. – Prioritar, pornim căutările pe marginea celor mai proaspete declarații, dacă e să alegem între căutarea unui dispărut acum o lună și a celui dispărut în ziua solicitării. Noi nu așteptăm zile în șir în speranța că persoana va apare de sine stătător. Am avut cazuri în care situația necesita o imixtiune imediată. Ce dacă persoana a ieșit în parc la plimbare, i s-a făcut rău, a căzut într-un tufiș de unde nu este văzută, nu poate chema în ajutor, iar telefonul îi este pus în regim de vibrație? În asemenea cazuri fiecare minut contează.

Să nu ascundem adevărul

Potrivit conducătorului COD, detașamentul acționează reieșind din practică, nu conform unei anumite metodologii. Metodologiile existente nu-s eficiente, așa că, a menționat Roman Volhv, el este preocupat de elaborarea unei metodologii noi, căci disparițiile non-criminale au specificul propriu.

– Căutările devin mai simple dacă există mai multă informație, – povestește Roman. – Un volum mai mare de informații permite alcătuirea portretului psihologic al persoanei dispărute. Reieșind din asta, calculăm posibilele direcții, locuri în care aceasta poate fi, ținem cont de starea personală, deprinderile ei. Adică, alcătuim un portret psihologic și comportamental al persoanei, de care se ghidează voluntarii în căutarea celor dispăruți, fie minori sau adulți. Să zicem, a dispărut un adolescent. Practic toți părinții cred că au cei mai buni copii, și nu admit că aceștia pot face ceva rău, că se pot lega cu persoane rele. O atare poziție a părinților încurcă și complică mult căutările. Dar dacă părinții imediat povestesc despre relațiile tensionate în familie, despre conflictele care apar, despre problemele existente cu privire la consumul alcoolului sau a preparatelor «la modă» printre tineri, asta înlesnește căutările. Depistăm locurile unde se adună grupurile neformale și acolo putem găsi și pe adolescentul în cauză. Dar nu putem spune că toți minorii pierduți se află în conflict cu părinții sau consumă ceva interzis. Există o linie foarte subțire între protecția în exces și lipsa de atenție. Am spus-o și o mai spun: copilul nu va pleca niciodată de acolo, unde se simte bine.

Principalul – calmul și mintea trează

Din discuția cu Roman Volhv al înțeles că, plus la căutările active, ei mai oferă și consultații la telefon. În cei doi ani au beneficiat de consultări 659 de persoane.

– Multă lume nu întotdeauna știe cum să acționeze, ce să facă. Uneori căutarea în sine este pe puterile părinților sau a rudelor. Dacă-s instruiți corect și competent, părinții adesea își pot găsi copilul într-un termen minim, am văzut asta de multe ori, – continuă să relateze R.Volhv.– Avem și un record – părinții și-au găsit copilul peste doar 10 minute după ce ne-au solicitat ajutorul. Spre exemplu, am avut un caz - o fată avea telefonul cu bateria descărcată și nu putea anunța părinții despre aceasta. Ei o apelau, dar telefonul era deconectat. Jumătate de zi nu au știut nimic despre fiică. Ca înadins, în acest segment de timp ea nu a comunicat cu nimeni dintre prieteni sau cunoscuți. Părinții erau panicați, și nu fără motiv: fata era frumoasă, și anterior, într-o seară, a fost un caz de atac asupra ei. Părinții s-au speriat cu adevărat, dat fiind că în țara noastră nu este cea mai liniștită situație criminogenă.

Șeful COD a mai subliniat, că este foarte important ca părinții să fie consultați corect, dar și calmați. Spre exemplu, s-a pierdut un copil: dimineața a ieșit din casă și nu s-a întors. Sarcina voluntarilor este să-i calmeze pe părinți și să le explice ce pot face imediat, în timp ce este pregătită operațiunea de căutare.

– În timp ce noi ne pregătim – dăm orientarea, apelăm voluntarii, coordonatorii, și asta ia ceva timp, le dăm părinților posibilitatea să acționeze de sine stătător. Îi instruim ce au de făcut, și de cele mai multe ori părinții se isprăvesc ei înșiși cu sarcina pusă, – susține Roman.

De ce căutarea poate fi refuzată?

Din spusele lui Roman Volhv, ei îi compătimesc pe toți solicitanții și se neliniștesc pentru membrii dispăruți ai familiilor lor, dar uneori voluntarii pot respinge cererea cetățenilor.

Prima cauză din care voluntarii nu vor desfășura operațiunea de căutare poate fi refuzul părinților de a depune la poliție cererea privind dispariția persoanei. În situației extreme (a dispărut un copil, este pusă în pericol viața) voluntarii pot începe căutările, dar cererea va trebui totuși depusă. Pentru că cererea este garanția faptului, că solicitantul este serios, că persoana a dispărut într-adevăr și că ea trebuie căutată. Dacă solicitantul crede că motivul nu este așa de grav ca să deranjeze organele de drept, înseamnă că el chiar nu este grav. Voluntarii mai trebuie să fie siguri că nu este vorba despre cazul, în care creditorii își caută datornicii – ei nu se ocupă de aceste cazuri. Și pentru că cererea depusă la poliție face posibile acele acțiuni de căutare, care pot fi întreprinse doar de colaboratorii organelor de drept.

Refuzul de a căuta persoana dispărută mai poate fi motivat de perioada îndelungată ce s-a scurs de la dispariție. Roman Volhv a povestit că detașamentul a elaborat numeroase metodici eficiente de căutare pentru diverse situații: căutarea unui copil în mediul natural, căutarea adolescentului -«fugar», căutarea unei persoane în etate, cu demență, căutarea în pădure sau în oraș. Pentru fiecare caz – propriul algoritm: difuzarea informației, căutările în teritoriu, căutarea la distanță prin telefon.

Eficiența lor depinde de rapiditatea adresării privind dispariția persoanei. Eficiența maximă a metodicilor voluntarilor - mai puțin de 24 de ore: atunci probabilitatea că persoana va fi găsită în viață este de 95%. Peste trei zile după dispariție eficiența căutărilor scade cu 50%.«A dispărut acum o lună», «ultima oară am vorbit la telefon cu jumătate de an în urmă», «demult nimeni nu l-a văzut» — ajutorul maxim posibil, acordat de voluntari în asemenea cazuri, este să facă orientările, să le plaseze pe rețelele sociale și să ofere recomandări.

Voluntarii pot refuza să participe la căutări, dacă motivul dispariției este evident criminal. Dacă participarea voluntarilor poate periclita activitățile operative de anchetă, ei nu se implică.

Al patrulea motiv de refuz este necesitatea căutărilor acvatice. «A dispărut la pescuit, s-a răsturnat barca, s-a dus la scăldat și a dispărut - ne parvin destule cereri de acest gen, însă aici noi, cu regret, nu putem ajuta cu nimic. Deocamdată, detașamentul nu dispune de metodici, nici de personal calificat pentru căutări pe apă și sub apă. În aceste situații noi putem doar să recomandăm să se adreseze Departamentului situații excepționale și să plasăm orientarea pe rețelele sociale. Iată regulile și motivele generale, care evident pot avea și excepții», – scrie pe site-ul CODE.

Evadarea trebuie prevenită

Voluntarii COD acordă destulă atenție profilaxiei dispariției minorilor, țin lecții tematice gratuite în instituțiile educaționale medii.

Și reprezentanții organelor de drept conversează cu elevii în cadrul unor lecții speciale. Poliția mai realizează și diverse proiecte speciale. Să zicem, Inspectoratul general de poliție împreună cu asociația obștească «Concordia. Proiecte sociale » desfășoară evenimente în cadrul campaniei sociale «Copil+stradă=libertate sau iluzie?». Această campanie are scopul de a preveni plecarea samavolnică de acasă, în special dacă copiii au rămas în grija buneilor sau a altor rude, în timp ce părinții au plecat din țară pentru o perioadă îndelungată.

Dar ce nu ar face oamenii legii, de părinți totuși depinde principalul. Dacă în familie domnește înțelegerea și pacea, dacă copilul se simte iubit și înconjurat de atenție și grijă, el nu va avea motive să fugă.

Lidia Ceban