Cum Moldova își pierde independența infrastructurală

Reieșind din felul cum în ultimii doi ani obiectele strategice din Moldova își schimbă proprietarii /administratorii, guvernarea actuală face un lobby evident intereselor României. Sau în mod deliberat predă țara statului vecin.

Românii deja dețin toate gazoductele și conductele de tranzit a gazelor. În scurt timp, mai multe raioane ale republicii vor depinde de apa potabilă, livrată de peste Prut. Victor Parlicov, ministrul economiei, nici nu ascunde că cel mai probabil rețelele de distribuție a electricității RED Nord și FEE Nord vor fi comercializate românilor. Și chiar unica ieșire a țării spre Marea Neagră – propriul port Giurgiulești în josul Dunării – se poate pomeni în gestiunea statului vecin.

Portul Giurgiulești sub români

Zilele trecute, s-a aflat că România este interesată să cumpere portul liber internațional Giurgiulești. Marcel Ciolacu, premierul român, a declarat pentru Digi24, că ministrul transporturilor deja a discutat această chestiune cu reprezentantul Băncii europene pentru dezvoltare și reconstrucție (unicul proprietar final al companiei care administrează portul de pe Dunăre) și a informat BERD cu privire la acest interes.

După care, în problema dată încep discrepanțele. Daniel Vodă, secretarul de presă al guvernului RM, a confirmat în interviul pentru portalul Mold-street, că guvernul negociază cu Bucureștiul posibilele investiții în portul liber internațional Giurgiulești. “Această idee a fost discutată și se află pe agenda noastră bilaterală”, - a declarat el.

Iar premierul român Marcel Ciolacu, vorbind la postul TV Digi24 despre intenția de a cumpăra portul moldovenesc,la întrebarea jurnalistului dacă chestiunea a fost discutată cu oficialitățile RM a răspuns că nu vede sens, dat fiind că doar BERD este acționar al portului.

În luna mai, 2021 BERD a cumpărat cu doar 1000 de euro (proprietarul însuși susține că nu este adevărat), pentru datorii, obiectul economic de importanță strategică – portul Giurgiulești, un nod de tranzit la hotarul Moldovei, la dotarea căruia a participat și în care la acel moment erau investite peste 50 mln. de euro.

Tranzacția a fost încheiată în momentul, în care acțiunile companiei Danube Logistics (investitorul general și operatorul portului Giurgiulești) au fost arestate întru executarea unei decizii judecătorești definitive, și cu încălcarea obligațiilor prevăzute în acordul investițional, care prevede acordul obligatoriu al guvernului RM în raport cu orice tranzacție privind înstrăinarea companiei-operator a portului, sau a unei cote de participare.

Dar, spre deosebire de aeroportul internațional Chișinău, pe care autoritățile pe bună dreptate l-au întors în posesia statului, dat fiind că “în a.2013 aeroportul a fost obținut ilegal de un grup criminal”, tranzacția cu portul Giurgiulești nu le-a deranjat, în ciuda caracterului suspect. Aici e și ignorarea acordului investițional, și încălcarea evidentă a legislației, și procedurile dubioase, inclusiv prin companii offshore, și faptul că valoarea reală a tranzacției anunțate a rămas necunoscută, din care motiv Republica Moldova nu a primit careva beneficii la plata impozitelor.

Presa susținea, că prin cedarea portului pentru doar 1000 de euro, în a. 2021 Moldova a pierdut unica ieșire spre Marea Neagră. Și dacă BERD va accepta tranzacția cu românii (deși, spun comentatorii decidenți vor fi americanii și Vazha Jashi, directorul general și principalul proprietar al holdingului Trans-Oil Group, “care este considerat cardinalul cenușiu al obiectului ”), va putea obține un profit bun din fostul portul moldovenesc, de dragul căruia altă dată s-a făcut schimbul de teritorii cu Ucraina și de dragul căruia pentru un sector de 450 metri pe malul Dunării Republica Moldova a cedat un tronson de 8,8 km pe autostrada Odesa-Reni.

Conform informației plasate pe site-ul portului Giurgiulești, anul trecut aici , la terminalul mărfurilor generale, a fost înregistrat un volum-record de transbordare -1,8 mln. de tone. Este clar, din cauza războiului din Ucraina - portul Giurgiulești a avut un rol-cheie în livrarea mărfurilor în\din Ucraina. 62% din mărfurile exportate prin port au mers în UE. De aceea operatorul portului a început construcția unui nou debarcader, care să asigure o capacitate suplimentară de cca 600 mii tone de mărfuri. În declarația oficială a operatorului se menționa, că “o parte semnificativă a noilor capacități va fi oferită companiilor care activează în domeniul comerțului cu cereale și care în prezent construiesc în zona portului depozite pentru păstrarea cerealelor ”.

După retragerea Rusiei din acordul privind cerealele pe Marea Neagră și bombardamentele regulate ale porturilor ucrainene de pe Dunăre, importanța portului Giurgiulești ar putea crește semnificativ. Însă va profita de aceasta nu Moldova, deși Andrei Spînu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a anunțat despre un oarecare plan de cinci ani de modernizare a portului Giurgiulești, da cu totul alte persoane. Posibil, românii. Cum scria canalul de telegram “Гений Карпат”, “prin închiderea Giurgiuleștilor, România, va deveni monopolist în transbordarea mărfurilor în delta Dunării”. Iar un stat, exporturile și importurile căruia-s controlate de alte țări, nu poate fi independent . Nu degeaba și China, și India, și Rusia , și multe alte țări luptă pentru coridoarele de transport.

Gazele sub români

Din 19 septembrie românii administrează oficial sistemul moldovenesc de transportare a gazelor. Mai exact - compania românească “Transgaz” în persoana fiicei sale “Vestmoldtransgaz”.

Încă nu demult în Moldova activau doi operatori . “Vestmoldtransgaz”, care a obținut acum dreptul de administrare monopolistă a rețelelor, administra doar gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău. Ea fusese fondată de guvernul RM expres pentru acest proiect, însă în februarie, 2018 guvernul lui Pavel Filip a cedat-o în favoarea Transgaz, România contra180 mln. de lei. Și acum “Vestmoldtransgaz” aparține operatorului național român “Transgaz” (75%) și BERD (25%).

Al doilea operator al rețelelor - “ Moldovatransgaz” – administra 1560 km de gazoduct magistral și rețele de gaze. Compania este fiica “ Moldovagaz” S.A., în care 50% din acțiuni aparțin rusescului “Газпром”, 35,33% - guvernului Moldovei 13,44% - Comitetului de administrare a bunurilor din Transnistria (transmise “Газпром”pentru administrare fiduciară) și 1,23% - acționarilor minoritari.

La finele lui iunie Victor Parlicov, ministrul energeticii, a declarat în timpul unui briefing, că Moldova va implementa prevederile celui de-al treilea Pachet energetic al UE, care prevede divizarea funcțiilor operatorului sistemelor de transportare a gazelor, furnizorului și distribuitorului de gaze, fără a ține cont de poziția “Газпром”. Deși comunitatea energetică din Moldova nu a înaintat careva ultimatumuri privind al treilea Pachet energetic, și de la 2012 încoace în mod repetat a fost de acord să prelungească termenele de implementare a acestuia.

“Газпром” în această chestiune a avut mereu o poziție fermă – “dimineața banii, seara scaunele ”. Mai exact, la început soluționarea chestiunii privind datoria istorică a Moldovei de pe malul drept, și apoi transmiterea rețelelor, ca parte a proprietății “Moldovagaz”, operatorului care s-a separat , “Moldovatransgaz”. Pentru că la fondarea “Moldovagaz” proprietarul conductelor era compania care a transmis aceste bunuri spre utilizare companiilor sale de transportare și distribuție a gazelor de pe ambele maluri.

“Ne-am pregătit pentru scenariul, în care vom face asta fără acceptul “Газпром”. Unul dintre scenarii: ANRE numește un nou operator în locul “ Moldovatransgaz”, care poate fi lipsită de licență în acest caz. În Moldova, unica companie care are o licență similară este “Vestmoldtransgaz”, care aparține României. Atunci colaborarea cu România în domeniul dat este să aducem încoace “Transgaz”, care ne va ajuta la transportarea gazelor”, - a declarat șeful ministerului energeticii în cadrul briefingului din 27 iunie.

Autoritățile moldovene au acționat conform acestui scenariu. La începutul lui iulie, guvernul și parlamentul în regim de urgență au aprobat proiectul de lege care permitea schimbarea operatorului rețelelor naționale de transportare a gazelor. Da la 12 iulie ANRE a declarat că operator temporar al sistemului moldovenesc de transportare a gazelor va fi “Vestmoldtransgaz”, dacă înainte de 19 septembrie “ Moldovatransgaz” nu va încheia procesul de divizare a activității de transportare și distribuție a gazelor și nu va depune cererea de certificare.

“ Moldovatransgaz ”, reieșind din poziția principială a “Газпром”, desigur că nu a respectat termenele, lucru despre care a informat ANRE. În rezultat, la 4 septembrie “Vestmoldtransgaz” și “ Moldovatransgaz” au semnat un contract de închiriere a bunurilor pentru cinci ani. Plata de chirie va constitui 165 mln. de lei pe an, și nu se știe cum și în ce fel aceasta se va reflecta asupra tarifelor pentru consumatorii finali din RM. Companiile au mai semnat și contractul privind deservirea tehnică a rețelelor închiriate, conform căruia partea română va aloca o plată suplimentară pentru deservirea rețelelor, repararea lor etc. Iar “Vestmoldtransgaz” a preluat oficial, pentru cinci ani, administrarea sistemului de transportare a gazelor din Republica Moldova. Conform contractului, compania românească a obținut și actualele contracte de deservire tehnică.

Din informațiile noastre, “Transgaz” nu prea dorea să se implice în această istorie. Una dintre surse ne-a spus, că “în rezultat cifra lor de afaceri va spori cu 30 mln. de euro pe an, lucru care pentru ei ,cu miliardele lor, e infim”. Dar asta, crede interlocutorul nostru, este mai degrabă o chestiune politică, nu economică. Dar ce scop urmăresc autoritățile moldovene prin aceste perturbații?

Conform unei versiuni, Chișinăul oficial a transmis românilor administrarea sistemului de transportare a gazelor pentru a iniția falimentarea “Moldovagaz” și a alunga “Газпром” din țară.

În condițiile insolvabilității, se îngheață toate pretențiile față de agentul economic, inclusiv privind datoriile. Guvernul a și declarat că nu recunoaște datoria de 709 mln. de dolari și este gata să achite “Газпром” doar 8,6 mln. de dolari, și toate celelalte pretenții să le anuleze. Plus – să achite 153,5 mln. de dolari drept compensații pentru “devierile tarifare”.

Anterior, deputatul PCRM Oleg Reidman declara presei de partid, că în conformitate cu legislația în vigoare ieșirea din insolvabilitate se poate face pe două căi: ori conform ala numitului plan ( achitarea datoriilor într-o anumită perioadă de timp), ori prin lichidare. “Cred că guvernarea va merge pe a doua cale. Cea ce înseamnă comercializarea activelor “Moldovagaz”. Și ce active are această întreprindere? Unu – rețelele de distribuție, dintre care 54% aparțin concernului rus “Газпром”. “Газпром” va fi lipsit de aceste active, iar rețelele vor fi transmise nu se știe cui”, - a declarat Reidman. De ce atunci, după ce totul se va face, să nu vindem rețelele companiei românești “Transgaz”, care deja le-a închiriat?

Probabilitatea acestui scenariu a confirmat-o recent într-un interviu radiofonic și expertul în energetică Serghei Tofilat, proaspăt numit membri al Consiliului de observatori “Moldovagaz” S.A..

“Eu cred că în scurt timp “Газпром” își poate pierde acțiunile “Moldovagaz” S.A., - a spus el. – Anul trecut “Газпром” a închis unilateral livrările de gaze în majoritatea țărilor UE. Pretențiile furnizorilor europeni față de “Газпром” au depășit 21 mlrd. de euro. Peste un timp, “Газпром” a pierdut cauza în arbitraj. Și toți acești furnizori europeni au început să caute și să se uite ce bunuri are “Газпром” în afara hotarelor Rusiei, pentru a le aresta. Dacă vă amintiți, acum trei-patru ani “Нафтогаз” din Ucraina a adresat Republicii Moildova rugămintea de a sechestra acțiunile companiei “Газпром” la “Moldovagaz”. De aceea eu cred că “Газпром” are toate șansele să fie lipsit de cota la “Moldovagaz” S.A., - a spus Tofilat.

Apa sub români

În scurt timp, cel puțin patru raioane ale republicii vor depinde de apa potabilă livrată de dincolo de Prut.

Anul trecut, Moldova și România au semnat și aprobat un acord, care reglementează construcția apeductelor din județul Iași spre raioanele Nisporeni, Ungheni, Glodeni și Fălești. Da în august, curent, comisia interguvernamentală pentru realizarea acordului guvernelor RM și României privind cooperarea în domeniul protecției și utilizării raționale a apelor Prutului și Dunării a identificat locurile în care vor fi construite apeducte subterane sub Prut. În total, este prevăzută construirea a două apeducte supraterane și două –subterane: Măcărești (România) – Măcărești (Moldova), Sculeni (România) – Sculeni (Moldova), Tabără (România) – Viilor(Moldova) și trecerea peste viitorul pod Ungheni (România) – Ungheni (Moldova).

Operator al proiectului a fost identificată compania românească Apavital S.A. Iasi, care pentru construirea primului apeduct transfrontalier va aloca din bugetul său investiții de 1,5 mln. lei românești (cca 300 mii de euro). Se preconizează, ca după lansarea apeductelor operatorul ieșean de servicii de aprovizionare cu apă își va lărgi clientela cu cel puțin 100 de localități cu populația de 250 mii de oameni.

Cu alte cuvinte, operatorul român va pompa apa din Prut, o va epura și livra în Moldova, și va face bani pe consumatorii moldoveni. Deși un atare proiect l-ar fi putut valorifica și multe dintre companiile moldovenești, care ar putea elabora un proiect și construi o stație de captare a apei și apeductele necesare.

Energia electrică sub români

La mijlocul lui august Victor Parlicov, ministrul energeticii, a anunțat într-un interviu pentru portalul Nordnews, că autoritățile pregătesc pentru privatizare companiile RED Nord și FEE Nord (fostele rețele de distribuție nord și nord-vest ) și doresc să obțină pentru ele un preț bun.

Specialiștii și comentatorii au criticat intenția guvernului. Fostul premier Ion Chicu a scris pe rețelele de socializare, că acum nu este cel mai potrivit moment pentru comercializarea unor așa obiecte strategice. “Tandemul Sandu-Spînu pregătește “prihvatizarea” rețelelor electrice din nordul țării. Ei au găsit cel mai potrivit moment – în vecinătate avem un război, și investitorii serioși nu se grăbesc să vină în regiune ”, - a menționat el.

Presupunerile cui intenționează guvernul Recean să comercializeze sau să transmită în baza unui parteneriat public-privat rețelele electrice ale statului erau univoce – românilor. Mai ales că existau și semne indirecte : în primăvară, după negocierile cu partea română, s-a decis accelerarea construirii liniei electrice de înaltă tensiune (400 kWt) Bălți – Suceava și extinderea stației de 330 kWt din Bălți. Finalizarea construcției este preconizată pentru a.2025.

Și ministrul energeticii Parlicov a confirmat-o în scurt timp. În emisia Rlive el a declarat, că de privatizarea RED Nord și FEE Nord este interesată compania Premier Energy, dar și partea română. Și chiar dacă Premier Energy este dispusă să investească, “noi ne dorim un portofoliu ceva mai diversificat. În plus, vrem să consolidăm cooperarea strategică cu România și să atragem investitori strategici din România”, - a spus el.

Moldova nu mai are nimic propriu?

Se creează impresia, că actuala guvernare moldovenească face totul pentru ca Moldova să nu mai aibă nimic al său. Iar ceea ce mai este încă, să nu lucreze spre binele statului.

Un exemplu grăitor este reîntoarcerea zgomotoasă a aeroportului internațional Chișinău în administrarea statului. Însă în rezultat (odată cu înăsprirea standardelor de intrare pentru cetățenii unui șir de țări, spre exemplu Rusia) în locul promisiunii “toate veniturile din activitatea aeroportului acum vor reveni statului ” - plecarea unui șir de companii aeriene din Chișinău în aeroporturile concurente, spre exemplu, cel din Iași, în timp ce alți transportatori aerieni au redus numărul zborurilor. Zilele trecute a fost sonorizată cifra: timp de un an numărul zborurilor directe din aeroportul internațional Chișinău s-a redus cu 25%, și pe acest fundal a crescut prețul biletelor.

În schimb, fluxul de pasageri în aeroportul Iași, cum raporta la finele lui august portalul românesc infrapress.ro, a bătut orice record și “a atins cel mai înalt nivel din întreaga istorie”. Astfel, luna iunie, 2023 aeroportul Iași a finalizat-o cu indicele 250 251 îmbarcări/debarcări de pasageri. Comparativ cu aceeași perioadă a a.2019, traficul în aeroportul Iași a crescut cu peste 88%, iar comparativ cu a. 2022 – cu 41%, scrie infrapress.ro.

Sau să luăm istoria transmiterii sistemului național de transportare a gazelor în administrare românilor. În iulie, 2021 , la inaugurarea ședinței parlamentului de legislatura XI , președinta Maia Sandu a declarat că noua guvernare a RM în persoana PAS intenționează să naționalizeze sistemul de transportare a gazelor, care aparține societății pe acțiuni moldo-ruse “Moldovagaz”. “De prioritate se bucură proiectele de interconectare a rețelelor electrice cu țările UE și de întoarcere a sistemului de transportare a gazelor în posesia statului”, - a spus ea.

Dar în locul promisei reîntoarceri în proprietatea statului, partidul de la guvernare a transmis rețelele moldovenești de transportare a gazelor din administrarea unui monopolist (rusescul “Газпром”) altui monopolist străin (compania românească “Transgaz”). Adică, dintr-o dependență a gazelor ajungem într-o altă dependență.

Orice țară își pierde independența, dacă nu are posibilitatea să se autoadministreze și nu poate dispune de sine stătător de propriile resurse, oameni și teritorii. Noi cedăm și vindem resursele și obiectele strategice. În rezultat, pe piața noastră și de resursele noastre profită companiile europene, iar bugetul național primește minimul posibil. Ne-a mai rămas să deschidem străinilor și piața noastră funciară, da aceasta va fi una dintre condițiile Bruxellesului pe calea aderării la UE, și atunci Moldova nu va mai avea nimic al său. Vom fi controlați deplin – și politic, și economic. Decizii de acest gen pot lua numai persoane total incompetente, sau pentru care interesele Republicii Moldova sunt doar vorbe goale și este clar că ei nu lucrează pentru țara lor.

P.S. Deciziile care lasă Republica Moldova fără obiectele de infrastructură în folosul României le inițiază și traduc în viață de conducătorii Moldovei – cetățeni ai României, în situația unui evident conflict de interese al acestor persoane. Ulterior, aceste decizii pot fi calificate ca ilegale și anulate. Mulți politicieni și cetățeni simpli ai Republicii Moldova speră că așa va fi.

Xenia Florea