BRICS plus - «descoperirea secolului XXI»?

Vara aceasta este bogată în diverse întrevederi și summit-uri, fiecare – o încercare de a identifica conturul noii ordini mondiale. Spre exemplu, summit-ul G7 va intra în istorie pentru că liderii întruniți au discutat dacă Putin poate fi învins cu ajutorul torsurilor lor goale. Summit-ul țărilor BRICS, din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China și RSA, va fi memorizat pentru tendința de extindere - Iran și Argentina au depus cereri de aderare. Ce șanse au, ce va obține organizația în urma aderării lor și va putea ea oare deveni centrul unei forțe noi?

«БРЮКИ» se extinde?

BRICS a fost fondată în iunie, 2006, la forumul economic din Petersburg, la care participau miniștrii economiei din Brazilia, Rusia, India, China . În a. 2010 a aderat RSA. Organizația nu are un staff, nu are nimic în comun cu acordurile militare și supraveghează, în special, problemele economice.

Blocul BRICS îi datorează abrevierea memorabilă lui Jim O”Neill, specialist britanic în finanțe Goldman Sachs . În a. 2001, într-un articol de analiză, el a unit cele mai promițătoare economii ale lumii într-un bloc, pe care l-a numit BRIC, în consonanță cu englezescul brick — «cărămidă». El scria că anume aceste patru state trebuie să devină «cărămizi» pentru creșterea economiei mondiale.

Probabil, el nu-și închipuia atunci, că statele evidențiate vor decide să formeze o uniune pentru coordonarea pașilor economici și politici.

Către a. 2011 asociația a început să se numească BRICS, după aderarea RSA (South Africa). Dmitrii Medvedev, care pe atunci era președinte al Rusiei, glumea: dacă folosim denumirile rusești, nu englezești, ale țărilor, alianța se va numi БРЮКИ (Pantaloni).

Anul acesta la summit-ul BRICS+ , în afară de cele cinci țări membre au mai participat încă 13, interesate de activitatea blocului. Printre acestea — Algeria, Egipt, Indonezia, Iran, Kazahstan, Cambodgia, Malaezia, Senegal, Thailanda, Uzbekistan, Fiji și Etiopoia.

La ce-i servește Iranului

În comentariul pentru o agenție locală de știri, Said Khatibzade, reprezentant oficial al MAE din Iran, și-a exprimat speranța că participarea Iranului la BRICS va oferi tuturor părților «avantaje suplimentare». Externele iraniene au mai menționat, că cota țărilor BRICS în PIB-ul mondial este de cca 30%, iar populația totală a statelor-membre - 40% din populația lumii. Unde mai pui, că președintele Iranului Ebrahim Raisi a dat asigurări că «situația geopolitică și geo-economică a Iranului îl poate face un partener stabil și de nădejde pentru BRICS». Liderul iranian a menționat, că Teheran este gata să ofere țărilor-membre ale organizației posibilități de ieșire pe noi piețe și de asigurare a necesităților energetice.

Iran mereu a fost interesat de organizațiile capabile să fie o alternativă integrărilor occidentale, a menționat pentru ziarul «Известия» politologul Farhad Ibraghomov, expert al clubului internațional de discuții «Валдай».

Din start, Teheranul a fost interesat să participe în așa formațiuni ca SCO și BRICS. Participarea cu drepturi depline la BRICS soluționează problemele de reputație ale Iranului, îi deschide ușa pentru cooperarea cu țările acestei alianțe. Este deosebit de important, pe fundalul situației incerte a negocierilor privind restabilirea acordului nuclear. Aderarea Iranului la BRICS va deveni un simbol al conectării Iranului la lumea «antioccidentală», ce presupune o nouă ordine mondială, la care Iranul visează de la revoluția islamică din a.1979 încoace, — menționează expertul. În opinia sa, aderarea la BRICS va impulsiona Iranul în relațiile-i reciproce cu toate țările alianței — Brazilia, Africa de Sud, India, China, unde relațiile se reduc la o alianță strategică, și cu Rusia.

Iranul vede că fiind în BRICS el își poate declara poziția în anumite chestiuni ce țin direct de Republica Islamică. Aderarea la această organizație oferă încă un bonus președintelui Raisi, care în mai puțin de un an a plasat Iranul pe două platforme internaționale — SCO în septembrie, trecut și BRICS în anul curent. Astfel Iranul se deschide și mai mult lumii, în ciuda îndoielilor politice din interiorul țării cu privire la persoana lui Raisi. Sarcina principală a conducerii iraniene este de a scoate țara din izolarea internațională și Teheranul se isprăvește bine cu ea. Europenii din nou manifestă interes pentru readucerea Washingtonului și a Teheranului în acordul nuclear. Iranul nu este împotriva normalizării relațiilor și are o abordare pragmatică a problemei, dar spune următoarele : Occidentul nu este de nădejde, trebuie să căutăm alternative și în acest sens BRICS este organizația ideală, — presupune specialistul.

Iranul este un important nod de transport, Rusia este legată de el prin multe interacțiuni energetice, colaborare în diverse domenii, inclusiv proiectul Caspic și cel al țărilor Asiei Centrale. Asta va permite și consolidarea Uniunii economice Euro-asiatice.

La ce-i servește Argentinei

Alberto Fernandes, președintele Argentinei, la întrunirea BRICS+ a anunțat dorința țării sale de a deveni membră deplină a acestei asociații. «Noi tindem să devenim membri deplini ai acestui grup de țări, fiind un furnizor sigur și responsabil de produse alimentare, și un jucător recunoscut în domeniul biotehnologiilor și a logisticii aplicate », — a subliniat el.

Și nu numai asta. Argentina demult poartă pică SUA și structurilor afiliate lor. Economia ei, care urma să demonstreze «o minune economică», a fost distrusă, practic, sub stricta supraveghere și recomandările FMI. Deși autoritățile Argentinei respectau întocmai condițiile fondului, colaborarea cu această structură internațională s-a soldat cu un default, în urma căruia imaginea FMI pe arena internațională s-a clătinat simțitor. Prima terapie de șoc, suportată de Argentina în a.1989, a dus la rebeliunea populației înfometate. Apoi sărăcia și șomajul total au provocat pogromuri și acțiuni de protest în a. 1996, soldate cu demiterea guvernului de atunci. Economia a avut nevoie de decenii pentru a se reface, asta chiar dacă țara este foarte bogată în resurse naturale.

De atunci Argentina modernă are o politică independentă față de SUA. Spre exemplu, Statele au pus presiuni evidente pe Argentina, în încercarea de a împiedica vizita actualului președinte argentinian la Moscova în februarie, curent. Dar întrevederea lui Alberto Fernandes cu Vladimir Putin a avut loc, ambele părți susțin că negocierile au fost pe deplin fructuoase.

Imediat după începerea acțiunilor militare în Ucraina, Santiago Cafiero, șeful MAE argentinian, a declarat că sancțiunile unilaterale în raport cu Rusia nu vor putea soluționa situația în jurul Ucrainei și nu vor duce la pace și la dialog.

În iulie, la summit-ul Americilor, Argentina a fost printre țările care și-au exprimat deschis dezacordul cu abordările Washingtonului și au condamnat ne-invitarea a trei țări (Cuba, Nicaragua și Venezuela) . Președintele Alberto Fernandes diplomatic, dar ferm, i-a adresat personal lui J.Biden pretențiile chiar la prima ședință. Împreună cu primul ministru al Belizei, el a condamnat politica de sancțiuni împotriva Cubei și Venezuelei. La recenta întrevedere a șefilor afacerilor externe G20, în Indonezia, ministrul de externe al Argentinei a fost printre colegii care au ignorat boicotul și s-au întreținut cu Serghei Lavrov. Apropo, Lavrov a avut întrevederi bilaterale cu membrele BRICS Brazilia, RPC și India.

Astfel, aderarea celui mai mare stat latinoamerican la această structură va demonstra odată în plus poziția ei de opoziție SUA și faptul, că țara este de partea celor care luptă cu lumea unipolară, și-i va permite, împreună cu Brazilia, să-și consolideze pozițiile în regiune.

La ce-i trebuie Rusiei

În principiu, Rusia salută acum orice uniuni care pot arăta că ea nu este izolată. Mai ales – consolidarea influenței acelor structuri, în care ea are un rol de frunte.

De aceea era de așteptat ca Moscova să declare că este pentru extinderea BRICS. «În principiu, noi privim pozitiv o posibilă extindere a acestei asociații, deși înțelegem că problema în cauză necesită o abordare foarte și foarte atentă », — a explicat Iurii Ușacov, ajutorul președintelui Rusiei.

Din spusele lui, summit-ul BRICS a arătat că la activitatea asociației doresc să participe noi state-adepte din țările asiatice, africane, latinoamericane și din orientul apropiat. Ușacov a menționat, că «la formatul BRICS+ se vor alinia tot mai mulți adepți ». Numai în primul trimestru al anului curent circuitul de mărfuri în statele asociației a crescut cu 38% și a atins $45 млрд.

Președintele rus Vladimir Putin a marcat orizonturi și mai largi. În alocuțiunea sa, el a menționat perspectivele serioase ale colaborării dintre BRICS și Uniunea economică euro-asiatică, și a subliniat necesitatea extinderii interacțiunilor cu așa asociații ca Uniunea Africană, Asociația statelor Asiei de Sud - Est (АСЕАН), Asociația de colaborare regională a țărilor de pe coasta Oceanului Indian, Consiliul de cooperare al statelor arabe din Golful Piersic, Comunitatea țărilor din America Latină și Caraibe.

Denis Manturov, ministrul industriei și comerțului din FR, a declarat că departamentul său sprijină aderarea Argentinei și a Iranului la BRICS. Din spusele sale, asta va fi de folos pentru schimbul de tehnologii și stabilirea unor lanțuri de aprovizionare.

«Este și o cooperare industrială reciprocă, fiecare dintre țările numite are o industrie dezvoltată. Pentru noi, desigur, va fi avantajos schimbul de tehnologii și stabilirea unor lanțuri de aprovizionare: formarea valorii adăugate în țările unde ar fi de dorit crearea de noi întreprinderi, inclusiv pe componente», — îl citează TASS pe Manturov.

La ce-i servește Chinei

Cu o lună înainte de summit, chinezii s-au pronunțat pentru extinderea BRICS și au propus formatul BRICS+. Asta înseamnă că Beijingul înțelege necesitatea extinderii organizației. Anume China a prezidat summit-ul-14, în cadrul căruia țările au depus cererile de aderare. Așa că în mare parte este meritul RPC.

China este una dintre țările care se conduc nu de interesele de moment, de la alegeri la alegeri, ci de categorii pentru decenii. În prezent țara este în ajunul unui eveniment important pentru ea – Congresul ХIХ al PCC, care se va desfășura în octombrie, curent și va stabili strategia de dezvoltare a țării pentru mulți ani înainte. Liderul țării Xi Jinping trebuie să ajungă la congres cu poziții foarte puternice. Mai ales reieșind din confruntarea cu noul adversar strategic, SUA. În ultimul timp ritorica reprezentanților chinezi în raport cu SUA a devenit mai dură, și nu doar în problema Taiwanului. Cele două puteri mondiale au multe pretenții reciproce , inclusiv amenințarea cu un «război comercial». De aceea China intenționeazpă să-și consolideze în continuare pozițiile pe toate fronturile, inclusiv instrumentul de influență numit BRICS.

Desigur, fiecare dintre țările BRICS are propriile interese , care nu corespund întocmai intereselor Beijingului. Rusia vrea să transforme BRICS într-o alternativă institutului occidental de administrare globală. RSA dorește să obțină de la BRICS ajutor financiar și va folosi aderarea la BRICS pentru un fel de «autoidentificare politică» («noi – BRICS împreună cu China»). Brazilia prin aderarea la BRICS își demonstrează independența de alte formate internaționale în care SUA au poziția de lider. Pentru India BRICS este importantă în supravegherea activității globale chineze («să nu-i scape tot ce planifică China »).

În opinia experților chinezi, sensul de bază al BRICS pe acest fundal , pentru China, este să folosească acest format ca pe «un instrument de promovare în spațiul global» a proiectelor Calea mătăsii și crearea «infrastructurii globale CM ». În plus, donatorul principal pentru BRICS, și deci – cea care poate dicta propria politică, poate fi doar China, dat fiind că celelalte țări, crede Beijingul, urmăresc în fond obținerea sprijinului investițional chinez. Reieșind din această viziune asupra problemei, China nu numai că alocă zeci de miliarde de dolari pentru dezvoltarea activității de afaceri în format BRICS, dar și susține extinderea formatului.

Un nou centru de forță?

Reieșind din toate acestea, Iran și Argentina au șanse de aderare destul de înalte. Este în interesul Rusiei, dar și al Chinei, căci este vorba despre asocierea unor țări, apropiate ca spirit, într-o structură comună, pentru a-și coordona activitatea mai intens. Iranul are cu Rusia și China relații apropiate și constructive. Mai există și Banca de dezvoltare BRICS. Poate, vor urma proiecte investiționale coordonate, cooperare în alte domenii. Țările fiind gata de cooperare reciproc avantajoasă, în condiții egale, în baza respectării intereselor reciproce . Este important că extinderea are loc din contul statelor importante din punct de vedere al interconectării noilor fluxuri de comunicare, a noilor centre decizionale și de forță.

Dar asociația care acumulează putere poate să nu se limiteze aici. Șeful MAE chinez spunea că dorința de a adera la BRICS au exprimat-o și Indonezia, Turcia, Arabia Saudită și Egiptul.

«Dar probabil o perspectivă și un potențial mai mare are nu procesul aderării unei sau a mai multor țări, da edificarea unui cerc larg de prieteni și platforme de integrare a țărilor BRICS cu partenerii lor regionali », — crede directorul de programe al clubului internațional de discuții «Валдай», doctorul în economie Iaroslav Lisovolic. Potrivit lui, cercul potențialilor prieteni și membri BRICS poate ajunge la 100 de țări.

«De aceea eu cred că aderarea Iranului și a Argentinei la nucleul BRICS este doar o mică parte din ceea ce poate deveni un nou început în funcționarea blocului BRICS, și anume formatul BRICS+ poate deveni cu adevărat temelia proceselor largi de deschidere și integrare, începutul unei etape noi de globalizare, care va fi mai stabilă ca tot ce am văzut anterior », — a conchis economistul.

Un șir de experți cred că asociația nu va deveni o alternativă pentru G7, care va fi în continuare o structură internațională foarte importantă, dar rolul ei se va schimba totuși: va deveni una dintre multele platforme ce atrag alte state.

Iar Ștefan Aust, fost redactor-șef al revistei Spiegel , crede că BRICS este mult mai puternică ca G7, aceasta din urmă fiind un fenomen din secolul trecut, iar BRICS – găselnița secolului XXI . În materialul pentru Die Welt jurnalistul a menționat, că uniunea antioccidentală acumulează forță și în plan politic, și în cel economic. Și argumentează cu date statistice: țările G7 reprezintă o populație de 771 mln. de oameni, iar țările BRICS — de peste 3 miliarde.

«În Germania, mulți cred că majoritatea țărilor țin partea Ucrainei. De fapt, apare un bloc antioccidental de o așa putere, pe care istoria încă nu a cunoscut-o. În lume vîntul s-a schimbat, inclusiv în America Latină, care altă dată era considerată curtea din spate a SUA. În America Latină nu există o țară care să fi susținut sancțiunile împotriva Rusiei, cum nu există nici în Africa. În Asia, la sancțiuni au aderat doar țările proamericane Japonia, Coreea de Sud și Taiwan», spune autorul

Poate că jurnalistul german exagerează cumva importanța BRICS, dar nu putem trece cu vederea că această formațiune crește cu adevărat, ea poate acumula numeroase economii din lume și coopera cu diverse formațiuni, inclusiv Uniunea economică euro-asiatică. Dacă Moldova nu și-ar fi retras participarea, pe post de observator EurAsEC, ar fi avut acum posibilitatea să colaboreze cu această asociație în creștere și să mizeze nu numai pe UE, care în prezent își pierde din forță și importanță.

Cristina Agatu