Ministrul Finanțelor Octavian Armașu a menționat că după recesiunea din 2015, în anul 2016 economia Moldovei a dat unele semne de revigorare în mare parte datorită creşterii înregistrate în sectorul agricol şi recuperarea după seceta din 2015. Aceasta a contribuit şi la o uşoară ameliorare a comerţului exterior. Totodată, economia a rămas vulnerabilă şi dependentă de mai mulţi factori interni şi externi, în urma cărora activitatea sectorului industrial a stagnat, iar investiţiile s-au diminuat semnificativ.
„Politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei a condus la diminuarea ratei inflaţiei şi depreciaţi neînsemnate a valutei naţionale. Indicatorii sociali s-au îmbunătăţit: veniturile populaţiei şi salariul mediu lunar au crescut uşor, iar numărul şomerilor s-a micşorat în aceste condiţii, produsul intern brut a crescut faţă de anul 2015 cu 4,1% (în preţuri comparabile)”, a explicat Armașu.
Potrivit lui, politica bugetar-fiscală în anul 2016 a fost îndreptată spre consolidarea bugetului. Implementarea măsurilor ferme de către Guvern în ce priveşte consolidarea bugetului au condus la semnarea în noiembrie 2016 a Acordului privind politicile financiare şi economice cu FMI. Urmare a acestui fapt, a fost deblocată finanţarea externă din partea partenerilor de dezvoltare ai RM.
„Întreprinderea măsurilor decisive şi rapide a contribuit la depăşirea unei situaţii critice pentru ţară. Astfel, se poate constata că în anul 2016, datorită eficienţei Guvernului, majorităţii parlamentare, Băncii Naţionale a Moldovei şi altor autorităţi a fost depăşită criza, iar economia a fost readusă în zona de creştere”, a subliniat Armașu.
Ministrul a accentuat că pe parcursul primelor 6 luni ale anului, s-a executat un buget provizoriu, dat fiind aprobarea Legii bugetului de stat la mijloc de an bugetar (1 iulie 2016). Asupra nerespectării termenilor de elaborare şi aprobare a Legii bugetului de stat a influenţat instabilitatea politică, precum şi necesitatea consultării indicatorilor cu partenerii de dezvoltare.
„ „Stoparea bruscă” a finanţării externe din partea donatorilor care a durat din anul 2015 pînă în august 2016, a condus la întreprinderea rapidă a acţiunilor din partea Guvernului prin alinierea cheltuielilor la scăderea resurselor disponibile. Cheltuielile au fost prioritizate şi reduse în mod semnificativ, cel mai vizibil în cheltuielile capitale. Majorarea considerabilă a ratele de dobîndă pe piaţa internă a valorilor mobiliare de stat (VMS) în anul 2015, a avut un impact considerabil asupra cheltuielilor privind dobînzile aferente datoriei de stat interne în 2016. Astfel, la începutul anului 2016, Ministerul Finanţelor emitea VMS la rata de cca 26%. În rezultatul acţiunilor coordonate cu BNM, ratele au ajuns la 6,3% în luna decembrie. În prezent, piaţa VMS nu este suficient de dezvoltată pentru a permite crearea unei structuri a portofoliului datoriei de stat interne cu riscuri reduse, care să poată fi o alternativă finanţării externe”, a spus Armașu.
Astfel, bugetul public naţional în anul 2016 a înregistrat un deficit în sumă de 2 508,7 mii.lei, comparativ cu prevăzut în sumă de 4 880,0 mil.lei. Ca pondere în PIB, acesta a constituit 1,9%, cu 1,8 p.p mai puţin faţă de prognoza precizată şi cu 0,4 p.p mai puţin faţă de anul 2015. Deficitul mai mic se datorează subexecutării cheltuielilor, drept rezultat a incertitudinii finanţării externe şi debursarea granturilor externe practic la finele anului bugetar. Semnarea Programului cu FMI a fost condiţie pentru deblocarea finanţării externe.
Veniturile acumulate la bugetul public naţional au fost la nivel de 98,7% faţă de prevederile anuale. Faţă de anul 2015 s-a înregistrat o majorare cu 5,2%.
Cheltuielile bugetul public naţional au fost la nivel de 94,2% faţă de prevederile anuale. Comparativ cu anul 2015 cheltuielile s-au majorat cu 4,3 la sută.
Ministrul Finanțelor Octavian Armașu a menționat că după recesiunea din 2015, în anul 2016 economia Moldovei a dat unele semne de revigorare în mare parte datorită creşterii înregistrate în sectorul agricol şi recuperarea după seceta din 2015. Aceasta a contribuit şi la o uşoară ameliorare a comerţului exterior. Totodată, economia a rămas vulnerabilă şi dependentă de mai mulţi factori interni şi externi, în urma cărora activitatea sectorului industrial a stagnat, iar investiţiile s-au diminuat semnificativ. „Politica monetară a Băncii Naţionale a Moldovei a condus la diminuarea ratei inflaţiei şi depreciaţi neînsemnate a valutei naţionale. Indicatorii sociali s-au îmbunătăţit: veniturile populaţiei şi salariul mediu lunar au crescut uşor, iar numărul şomerilor s-a micşorat în aceste condiţii, produsul intern brut a crescut faţă de anul 2015 cu 4,1% (în preţuri comparabile)”, a explicat Armașu. Potrivit lui, politica bugetar-fiscală în anul 2016 a fost îndreptată spre consolidarea bugetului. Implementarea măsurilor ferme de către Guvern în ce priveşte consolidarea bugetului au condus la semnarea în noiembrie 2016 a Acordului privind politicile financiare şi economice cu FMI. Urmare a acestui fapt, a fost deblocată finanţarea externă din partea partenerilor de dezvoltare ai RM. „Întreprinderea măsurilor decisive şi rapide a contribuit la depăşirea unei situaţii critice pentru ţară. Astfel, se poate constata că în anul 2016, datorită eficienţei Guvernului, majorităţii parlamentare, Băncii Naţionale a Moldovei şi altor autorităţi a fost depăşită criza, iar economia a fost readusă în zona de creştere”, a subliniat Armașu. Ministrul a accentuat că pe parcursul primelor 6 luni ale anului, s-a executat un buget provizoriu, dat fiind aprobarea Legii bugetului de stat la mijloc de an bugetar (1 iulie 2016). Asupra nerespectării termenilor de elaborare şi aprobare a Legii bugetului de stat a influenţat instabilitatea politică, precum şi necesitatea consultării indicatorilor cu partenerii de dezvoltare. „ „Stoparea bruscă” a finanţării externe din partea donatorilor care a durat din anul 2015 pînă în august 2016, a condus la întreprinderea rapidă a acţiunilor din partea Guvernului prin alinierea cheltuielilor la scăderea resurselor disponibile. Cheltuielile au fost prioritizate şi reduse în mod semnificativ, cel mai vizibil în cheltuielile capitale. Majorarea considerabilă a ratele de dobîndă pe piaţa internă a valorilor mobiliare de stat (VMS) în anul 2015, a avut un impact considerabil asupra cheltuielilor privind dobînzile aferente datoriei de stat interne în 2016. Astfel, la începutul anului 2016, Ministerul Finanţelor emitea VMS la rata de cca 26%. În rezultatul acţiunilor coordonate cu BNM, ratele au ajuns la 6,3% în luna decembrie. În prezent, piaţa VMS nu este suficient de dezvoltată pentru a permite crearea unei structuri a portofoliului datoriei de stat interne cu riscuri reduse, care să poată fi o alternativă finanţării externe”, a spus Armașu. Astfel, bugetul public naţional în anul 2016 a înregistrat un deficit în sumă de 2 508,7 mii.lei, comparativ cu prevăzut în sumă de 4 880,0 mil.lei. Ca pondere în PIB, acesta a constituit 1,9%, cu 1,8 p.p mai puţin faţă de prognoza precizată şi cu 0,4 p.p mai puţin faţă de anul 2015. Deficitul mai mic se datorează subexecutării cheltuielilor, drept rezultat a incertitudinii finanţării externe şi debursarea granturilor externe practic la finele anului bugetar. Semnarea Programului cu FMI a fost condiţie pentru deblocarea finanţării externe. Veniturile acumulate la bugetul public naţional au fost la nivel de 98,7% faţă de prevederile anuale. Faţă de anul 2015 s-a înregistrat o majorare cu 5,2%. Cheltuielile bugetul public naţional au fost la nivel de 94,2% faţă de prevederile anuale. Comparativ cu anul 2015 cheltuielile s-au majorat cu 4,3 la sută.
Adăuga comentariu