Începe o săptămînă a unui adevărat festival diplomatic între Est și Vest, în contextul crizei din Ucraina, iar asta poate să fie o veste bună măcar din perspectiva principiului că armele tac, cînd diplomații vorbesc.
Înainte să plece la Moscova, Emmanuel Macron a înroșit, cum se spunea cîndva, firul de la telefon.
Președintele francez a discutat din nou la telefon, duminică seară, cu omologul său american, Joe Biden, cu care s-a consultat înainte de a se întîlni cu Vladimir Putin, a anunţat Preşedinţia Franţei. A fost o convorbire telefonică de 40 de minute, care s-a înscris într-o „logică de coordonare”, potrivit Palatului Elysee. Cei doi mai vorbiseră la telefon marţi, afirmîndu-și „sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei” şi conveniseră să rămînă „în strîns contact” pe această problemă, potrivit Casei Albe. Și discuția de duminică dintre Macron și Biden s-a încheiat în aceeași notă - „au convenit să vorbească din nou, în curînd”, a precizat Palatul Elysee.
În cursul weekendului, şeful statului francez a mai discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas.
În ciuda faptului că Putin are aproximativ 130.000 de soldați la granițele Ucrainei și în Belarus, stîrnind temeri privind o invazie iminentă, Macron susține că nu cucerirea acestei țări este scopul final al lui Putin. „Obiectivul geopolitic al Rusiei astăzi nu este în mod clar Ucraina, ci clarificarea regulilor de coabitare cu NATO și UE”, a spus el.
Rusia are mai multe condiții, inclusiv ca NATO să se angajeze să nu se mai extindă spre est și să își păstreze infrastructura militară acolo unde era în 1997. Mulți membri NATO resping din start aceste dorințe ale Rusiei, iar națiuni precum SUA, Marea Britanie, Polonia și Turcia înarmează Kievul în încercarea de a-l descuraja pe Putin să treacă granița cu Ucraina, reamintește Politico.
Cu toate acestea, Macron spune că Rusia este în drept să încerce să negocieze garanții de securitate. „Securitatea și suveranitatea Ucrainei sau a oricărui alt stat european nu poate fi subiectul unui compromis, dar este legitim ca Rusia să pună problema propriei sale securități”, a declarat Macron.
Una dintre problemele sensibile în relațiile pe care Germania le are cu SUA și Rusia este viitorul gazoductului Nord Stream 2, controlat de gigantul rusesc Gazprom. Deocamdată, avizele de funcționare a gazoductului sînt blocate, dar pe de altă parte, Scholz a ezitat să ameninţe Moscova cu o anulare definitivă a lor.
Deşi în decembrie 2021 încă mai califica gazoductul drept un proiect economic privat, cancelarul a recunoscut ulterior că, în cazul unui atac al Rusiei asupra Ucrainei, va trebui să fie discutate toate tipurile de măsuri. Totuși, el se abţine deocamdată să ameninţe textual cu suspendarea gazoductului, așa cum și-ar dori Washingtonul.
Germania importă în prezent din Rusia între 45 şi 65 la sută din gazul pe care îl consumă, dar experţi consultaţi de EFE sînt de părere că această dependenţă nu are „un caracter existenţial” şi că există alternativă, aşa încît, deşi chestiunea afectează într-adevăr interesele companiilor germane, nu este determinantă pentru politica externă a ţării.
Adăuga comentariu